Recensamantul, aruncat in ridicol de subiectul CNP. Singurii care au de castigat sunt recenzorii
Suntem martori stupefiati la un haos total in recensamant, uriasa operatiune care ar trebui, teoretic, sa puna ordine in lucruri.
Directorul de comunicare al Institutului National de Statistica a fost destituit. El este considerat vinovat pentru balbele si incoerentele privind subiectul "Codul numeric personal".
Concret, acum CNP-ul redevine obligatoriu, iar acest nou anunt anuleaza deciziile din weekend, care permiteau inregistrarea oamenilor si fara aceasta informatie.
Asistam asadar la un du-te vino pe banii statului, care arunca in ridicol intreaga actiune. Si o transforma in debandada, pentru ca romanii - recenzori sau recenzati - nu mai inteleg nimic.
Este babilonie in toata tara! Recenzori care nu mai cer CNP-ul, oameni care nu vor sa-l dea si cetateni care se tem sa se mai implice in recensamint. Asa arata o operatiune pe care o platim cu 50 de milioane de euro. Dam peste situatii incredibile, la tot pasul.
Situatii ridicole se petrec si la aceasta ora in milioane de locuinte. Cei care au fost luati in calcul fara CNP se trezesc din nou cu recenzorul la usa. Perfect de inteles, tot mai multi refuza interviurile.
Iata o intrebare la care insusi presedintele Institutului National de Statistica NU a fost capabil sa raspunda: "Ce se intampla cu oamenii ale caror CNP-uri nu au fost sau nu vor fi inregistrate?"
Asadar, ei gresesc si noi platim. Evident ca nimeni nu este in stare sa spuna si cum vor fi date aceste amenzi.
Singurul lucru cert este ca tap ispasitor pentru situatie a fost gasit directorul de comunicare al Institutului National de Statistica. Si asta pentru ca Vladimir Alexandrescu ne-a dat, in ultimele zile, vesti confuze.
Asa a aparut in loc de CNP coloana "Nu doreste". Iar o zi mai tarziu s-a mers pana acolo incat si cei care si-au dat CNP-ul puteau sa-l stearga. Timp de patru zile, 120.000 de recenzori au lucrat asa. Pana ieri si azi, cand s-a schimbat modificarea: CNP-ul e obligatoriu!
Asadar, timp pierdut si bani aruncati pe fereastra, pentru ca vizitele repetate la aceleasi adrese inseamna automat prelungirea recensamantului.
Adica bani in plus pentru cei 120.000 de recenzori. Fiecare zi de recensamant adaugata poate inseamna o gaura de 1,4 milioane de euro in bugetul statului. Asadar, riscam amenzi daca nu dam CNP-ul.
Ultimele date arata ca pana acum, 56% dintre locuinte au fost recenzate. Asta inseamna ca aproape 12 milioane de oameni au fost numarati pana la aceasta ora. Nu stim insa la cati dintre ei recenzorii trebuie sa se intoarca pentru a cere din nou CNP-ul. Si n-ar fi de mirare ca in ritmul acesta recensamantul sa fie intarziat in unele zone.
Iar asta se intampla mai ales in orasele mari. In Capitala, de pilda, mai putin de jumatate dintre oameni au fost recenzati. Cam aceeasi situatie o intalnim si in Constanta si in Sibiu.
In afara problemei codului numeric personal, multi romani isi pun in continuare problema increderii in cei care le intra in case si pleaca din ele cu informatii dintre cele mai personale.
Institutul National de Statistica a alcatuit trei chestionare in care dati informatii despre viata dumneavoastra si despre problemele de sanatate. Toate acestea sunt anexate codului numeric personal - codul unic al fiecarei persoane, care o insoteste de la nastere si pana la moarte.
Legea spune ca "in vederea asigurarii exhaustivitatii inregistrarii persoanelor si a calitatii datelor, la recensamant sunt inregistrate si utilizate codul numeric personal, precum si etnia, religia si limba materna".
Asadar, CNP-ul este obligatoriu si "constituie contraventie refuzul furnizarii personalului de recensamant a informatiilor prevazute in programul de inregistrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete".
Mai exact, contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 1500 la 4.500 de lei.
Romanii se tem de faptul ca informatiile cerute de stat s-ar putea pierde, ar putea fi furate si intr-un final, ar fi folosite de persoane rau voitoare.
Haosul din jurul recensamantului ii face pe multi sa il conteste. Cei vizati sunt recenzorii care le dau informatii contradictorii oamenilor.
Legea privind accesul la datele persoanle spune ca recenzorul trebuie sa prezinte "suficiente garantii in ceea ce priveste masurile de securitate tehnica si organizatorice". Adica trebuie sa stie ce ai voie si ce nu sa omiti in chestionar si ce risti daca faci asta.
Asadar, legislatia este clara, insa cei responsabili se contrazic in aceea ce priveste modul de aplicare.
Reprezentantii organizatiilor pentru apararea drepturilor omului pornesc de la premisa ca ar trebui sa avem incredere in institutiile statului.
