Programul de la 9 la 5 devine, așadar, istorie, iar viața personală își face loc chiar în mijlocul zilei.
Microshiftingul presupune împărțirea programului de lucru în reprize mai mici, dispuse de-a lungul zilei, alternate cu pauze pentru activități personale. Se face cu acordul angajatorului și este accesibil celor care lucrează de acasă.
Roxana Popescu, antreprenor: „Am persoane care merg la terapeut, persoane care pun accent pe sport, care fac activitate fizică, își mută programul, nu mai lucrează de dimineață, sunt unii care încep de la 11.”
Cei care lucrează astfel își dedică timp, în mijlocul zilei, familiei, casei, sănătății sau... stării de bine.
Fată: „Știu exact cum să îmi organizez ziua și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinesc până la final și, pentru că pot să mă organizez cum îmi este mie mai ușor, atunci știu cum să dozez și timpul.”
Fată: „Programul meu nu este deloc clasic, 9-17. Am stabilit că nu vreau să am o rutină pentru a fi mai bine și pentru mine.”
Microshiftingul se concentrează mai mult pe terminarea sarcinilor și proiectelor și nu pe prezența la laptop un anumit interval. Autonomia și lipsa burnoutului sunt doar două beneficii. Rezultatele angajaților nu sunt afectate negativ, spun angajatorii, ba chiar productivitatea poate crește astfel.
Fată: „Pot să îmi organizez task-urile așa cum vreau, în așa fel încât să fiu cât mai productivă.”
Conceptul a intrat recent și în vocabularul specialiștilor în resurse umane.
Ileana Brînzan, specialist HR: „Este un trend și mai ales generația tânără îl caută, ceea ce înseamnă că ar fi bine să se vină în sprijinul lor. Mulți angajatori, pentru a-i atrage, deja adoptă acest program de lucru. E foarte important să se treacă de la ore lucrate, la calitate, la rezultat.”
În Regatul Unit și Franța, aproape 70% dintre angajați sunt atrași de microshifting, arată un sondaj realizat de o companie americană despre flexibilitatea programului de lucru.
