Primul curs la care profesorii învață cum să le predea copiilor cu nevoi speciale
Învăţământul românesc îi ajută prea puţin pe copiii cu nevoi speciale. Numărul celor care învaţă în şcolile obişnuite a crescut de la câteva zeci, în urmă cu 7-8 ani, la peste 4.000.
Iar acum părinţii sunt cei care decid dacă optează pentru o şcoală specială sau nu, indiferent de dizabilitate. În lipsa unei strategii oficiale, o organizaţie neguvernamentală a lansat primul curs la care profesorii vor învăţa cum să le predea copiilor cu probleme.
Adriana Răducănoiu a refuzat să îl ducă pe fiul ei, Paul, care suferă de sindromul Down, la o şcoală specială. Aşa că l-a înscris la o şcoală obişnuită din Bucureşti.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
”Oamenii aceştia sunt obligaţi să lucreze cu copii cu dizabilităţi fără să aibă nicio pregătire. Oricând bunăvoinţă ar avea. Ar trebui să aibă programa adaptată. Cine să o adapteze? Că nu e niciun specialist. Oamenii vor, dar nu ştiu să o facă. Nu înţeleg de ce statul ăsta nu vrea ca aceşti copii să rămână nişte asistaţi sociali toată viaţa lor”, spune mama.
Numărul copiilor care se confruntă cu aceste probleme a crescut considerabil în ultimii ani. De la 20 de copii cu probleme încadraţi în învăţământul de masă, în 2010, la peste 4.000, acum. Cum sunt primiţi aceşti copii?
Marian Banu, ISMB: ”Există, să recunoaştem, o rezervă. Există foarte multe preconcepţii legate de aceşti copii. Trebuie să recunoaştem că nu toţi sunt pregătiţi. Munca cu un copil cu deficienta este o altă muncă care presupune răbdare, pentru a acţiona în cunoştinţă de cauză.”
Iar autorităţile nu au luat nicio măsură, deşi de anul trecut legea spune că părinţii sunt cei care decid la ce fel de şcoală să îşi înscrie copilul.
Mădălina Turza: ”Decizia părintelui este suverană. Dacă părintele consideră că varianta optimă pentru copil este şcoala de masă, atunci comisia va trebui să emită o orientare către şcoala de masă. Toată experiența lumii civilizate şi literatura de specialitate ne arată că, într-un mediu inclusiv, copiii cu dizabilităţi sau diferite cerinţe speciale înfloresc. Acolo este locul lor, lângă ceilalţi copii, nu izolaţi în şcolile speciale. Indiferent de tipul de dizabilitate.”
Situaţia s-ar putea rezolva măcar parţial. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi a lansat primul curs de educaţie incluziva pentru profesorii din România. Este online şi gratuit, pe site-ul www.educatieincluziva.info. Dar dacă la acest capitol se produc schimbări, în ceea ce priveşte mentalitatea încă avem probleme.
”Râd de el. Are un copil în clasă, care a râs de el că are picioare de lemn, problema lui e acolo la picioruşe. Până nu m-am lovit şi eu de problema mea nu-mi închipuiam cum poate să fie”, spune o mamă.
”Mentalitatea copiilor care nu ştiu să se poarte cu colegii lor provine din familiile lor, unde nu sunt educaţi”, spune o altă mamă.
În România sunt înregistraţi peste 60.000 de copii cu dizabilităţi de vârsta şcolară, însă jumătate sunt izolaţi în şcoli speciale. Oricum, multe dintre şcolile de masă nu sunt pregătite să îi primească. Nu au rampe, lifturi, iar 2 din 10 şcoli încă au toaleta în curte.
Sursa: Pro TV
Etichete: profesori, scoala, curs, copii cu nevoi speciale,
Dată publicare:
12-02-2018 19:07
.webp)
