Romania are o populatie de 20.121.641, potrivit recensamantului. Ce motive de ingrijorare exista
Suntem mai putini cu peste un milion si jumatate de persoane, dupa cum arata datele recensamnatului din 2011, facute publice joi. Concret, populatia stabila a tarii a ajuns la 20 de milioane de suflete, cu 7% mai mica decat in 2002.
Si asta din doua cauze: nasterile sunt mai rare, iar multi dintre romanii cu putere de munca pleaca in strainatate.
20.122.000 de romani. Atatia am mai ramas in tara, din care mai bine de jumatate sunt femei.
Tudorel Andrei, presedinte INSSE: "Pe parcursul ultimilor 10 ani, scaderea este consistenta, procesul de aderare a determinat o reducere a populatiei stabile de peste un milion si jumatate."
Grav este ca cifrele arata o scadere continua a numarului de nou-nascuti.
Preocupate de cariera sau, dimpotriva, cu frica zilei de maine, femeile din Romania nu mai fac copii. Natalitatea scade de la an la an, iar dovada stau din nou cifrele. In octombrie 2011, aveam 193.000 de nou nascuti, fata de 260.000, cati erau la recensamantul din 1992.
In plus, medicii spun ca dintre multi bebelusi au probleme, pentru ca vin pe lume inainte de termen.
Dr. Ana Culcer, sef sectia Neonatologie Spitalul Universitar Bucuresti: "E si stresul matern, unele femei sunt malnutrite, unele nu se investigheaza, nu au bani se mearga la doctor."
Asadar, in ultimii 20 de ani, tot mai putini bebelusi au sosit pe lume, iar asta se reflecta clar si in generatia adolescentilor din prezent. Emotiile la romana din liceu le mai simte doar 5% din populatia tarii noastre, procent reprezentat de tinerii intre 15 si 19 ani.
Iar asta nu e tot. O buna parte din populatia activa, care contribuie la PIB-ul Romaniei, este si ea mai mica. Numarul celor care au intre 25 si 35 de ani a scazut.
Concluzia este ca avem o populatie imbatranita si ca ponderea pensionarilor creste in detrimentul tineretului. Ne laudam astfel cu 16% dintre noi ca fiind persoane de peste 65 de ani. In plus si speranta de viata este tot mai mare, tinand cont ca in octombrie 2011, in Romania erau 800 de centenari fata de 200, in urma cu 21 de ani.
Si totusi, sociologii mai trag un semnal de alarma. Pe fondul unui ritm lent al nasterilor, ce se va intampla cand "decretii", adica cele mai numeroase generatii din anii '60, vor ajunge la pensie?
Mircea Kivu, sociolog: "Va fi de-a dreptul fara solutie, pentru ca, practic, generatiile mici vor fi cele active, care vor trebuie sa sustina generatile acelea mari."
De la pensionari ne intoarcem la scoala. Aproape o patrime dintre romani au declarat ca au studii superioare. De doua ori mai multi comparativ cu situatia din 2002.
Asta nu inseamna insa ca ne-am transformat intr-un popor de doctori docenti. Aproape jumatate dintre noi au un nivel scazut de educatie, adica au terminat doar scoala primara, gimnaziala sau nici macar atata. 233.000 de romani s-au declarat in fata recenzorilor analfabeti.
Celor din tara li se adauga 2,2 milioane de romani care isi construiesc un viitor in lumea larga: aproape jumatate dintre ei traiesc in Italia, iar restul in Spania, Germania sau Marea Britanie.
Primele date oficiale ale Institutului National de Statistica
Recent, Andrei Tudorel declara la prima conferinta de presa de cand a preluat mandatul de presedinte al Institutului National de Statistica ca datele complete privind recensamantul vor fi publicate abia in 2014. "La recensamant nu vom putea da toate datele. Finalizarea recensamantului este programata pentru 2014, cand se vor publica si cele cinci carti. In iulie vom anunta informatiile relevante, strict necesare pentru recensamantul populatiei", a mai spus Andrei.
Recensamantul populatiei a fost puternic politizat inca de la faza de culegere a datelor, cand opozitia din 2011 a boicotat procesul, reclamand ca datele solicitate de statisticieni ar urma sa fie utilizate in scop electoral.
Ulterior, rezultatele recensamantului au capatat o importanta politica mult mai dramatica, miza fiind validarea referendumului privind demiterea presedintelui Traian Basescu. La acel moment, mai multi politicieni au acuzat INS ca ar tergiversat finalizarea referendumului.
La sfarsitul anului trecut, INS a anuntat o ajustare semnificativa a datelor privind PIB pentru 2011, cu un minus de 20 de miliarde lei, care a starnit o reactie dura din partea Guvernului, finalizata prin decizia premierului Victor Ponta de a-l demite pe presedintele de atunci al institutului, Vergil Voineagu.
Primele rezultate oficiale anuntate de Institutul National de Statistica
La 20 octombrie 2011 populatia stabila a Romaniei era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Fata de situatia existenta la recensamantul anterior, populatia stabila a scazut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), in principal din cauza migratiei externe.
Primele 6 judete, cu exceptia Municipiului Bucuresti (1.883,4 mii), ca numar de populatie stabila sunt:
-► Iasi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanta (684,1 mii), Timis (683,5 mii) si Dolj (660,5 mii persoane)
Judetele cu cel mai mic numar de persoane ce fac parte din populatia stabila:
-► Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Salaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4 mii), Ialomita (274,1 mii) si Giurgiu (281,4 mii) sunt
Distributia populatiei stabile pe medii de rezidenta
In municipii si orase traiesc 10.859 mii persoane, reprezentand 54,0% din totalul populatiei stabile. Fata de situatia de la penultimul recensamant, ponderea populatiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale in detrimentul mediului rural.
Structura populatiei pe grupe de varsta
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) detin o pondere de 15,9% in totalul populatiei stabile, populatia tanara (15 - 24 ani) reprezinta un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formeaza majoritatea (55,7%), iar persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezinta 16,1% din total. Persoanele in varsta de 85 ani si peste detin o pondere de 1,3% in totalul populatiei stabile.
Structura etnica si confesionala a populatiei stabile a Romaniei
La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.
Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%).
Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), rusi – lipoveni (23,5 mii) si tatari (20,3 mii persoane).
Fata de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie roma (de la 2,5% la 3,3%) si o descrestere a ponderii populatiei de etnie germana (de la 0,28% la 0,20%).
Potrivit liberei declaratii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel:
-> pentru 90,9% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna;
-> limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,3%, iar limba ucraineana pentru 0,3% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a fost disponibila.
-> limbile turca, tatara sau rusa reprezinta (fiecare) limba materna pentru o persoana din 1000 care fac parte din populatia stabila.
Alta limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 0,5% din populatia stabila.
Structura confesionala a fost declarata de 18.861,9 mii persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala.
Ponderi intre 0,4% - 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%). Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat „fara religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.
Structura populatiei stabile pe stari civile
Aproape jumatate din populatia stabila1 sunt persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4.818,4 mii barbati si 4.868,8 mii femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, persoanele vaduve reprezinta o zecime din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detin o pondere de 4,2%.
In uniune consensuala au declarat ca traiesc 745,5 mii persoane.
Structura dupa nivelul de instruire absolvit
Din totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 44,2% au nivel scazut de educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioada indelungata in strainatate
Numarul persoanelor plecate in strainatate pentru o perioada de cel putin un an, dar care nu fac parte din populatia stabila, este de 727,5 mii si, evident, nu cuprinde decat o parte a numarului de emigranti externi. Sub-inregistrarea semnificativa a fost cauzata de faptul ca, la momentul critic al recensamantului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu intreaga familie in strainatate si nici nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare informatiile solicitate despre acestia.
Datele definitive ale recensamantului s-au obtinut prin prelucrarea datelor individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si locuinte si prin colectare indirecta din surse administrative.
