Primarii cer ajutoare pentru calamitate de la Guvern ca să refacă plaje sau saloane de nunţi
În timp ce mii de oameni din vestul ţării au nevoie disperată de sprijin că să îşi refacă locuinţele şi gospodăriile răvăşite de furtună, unii primari au reuşit să se întreacă pe ei.
Aşa că au cerut bani de la Guvern pentru refacerea în regim de urgenţă a unor clădiri lipsite de importantă: o brutărie dezafectată, o sala de nunţi, nefolosită de câţiva ani, şi nişte teatre de vara.
Localitatea Nimigea - judeţul Bistriţa Năsăud. Furtună de la sfârşitul săptămânii trecute a spulberat acoperişurile caselor şi a distrus grajduri şi anexe. În timp ce oamenii spun că nu au primit niciun sprijin de la autorităţi, că într-un film absurd, Primăria din localitate a cerut şi chiar a primit de la Guvern, 23 de mii de lei că să refacă salonul de nunţi.
Sala nu funcţionează de ani buni. Practic este o clădire dezafectată care a rămas fără o parte din acoperiş pe o suprafaţă de aproximativ 50 mp. Pe lângă aceşti bani, pentru refacerea salonului autorităţile locale au alocat din fonduri proprii 800 de mii de lei.
Primarul Mircea Runcan spune că "astea sunt simbolice care au venit acum, e o suma mică pentru acoperiş. Cu sumele pe care le vom primi de la Guvern sigur se mai poate acoperi o magazie care nu e prevăzută sau altceva."
Ajutor de "maximă urgenţă", a primit şi comuna Buntesti, din Bihor. Este vorba despre aproximativ 140 de mii de lei care vor fi folosiţi printre altele pentru refacerea unui loc de joacă şi a trei cămine culturale, unde de obicei se ţin nunţi, botezuri, cumetrii.
Viceprimarul Gheorghe Coras nu crede că îi va putea ajută şi pe oameni din banii primiţi de la Guvern. "Nu cred, m-aş bucură dacă am apucă să facem doar edificiile pe care le-am solicitat."
Situaţia este absurdă în condiţiile în care aici vijelia a sfărâmat acoperişurile a 800 de imobile. Că să nu le plouă în case, localnicii le-au reparat singuri. "E bine că au dat pentru cămin dar trebuiau să se gândească şi la oameni că şi noi am avut pagube", spune un localnic.
Povestea se repetă şi la Ghiroc, în Arad. Responsabilii de aici au cerut de la Bucureşti 320.000 de lei că să refacă un cinematograf un liceu şi o bucată de plajă aflată pe malul unui lac. Gheorghe Cismaş, secretarul primăriei, spunme că “ plajă de la Ghioroc e vestită consider că era necesar şi oportun. S-a terminat sezonul de vara dar de remediat trebuie remediat pentru că acum intrăm în perioada de pregătire pentru sezonul următor."
Până acum executivul a alocat 36 de milioane de lei pentru zece judeţe - unde vor fi reparate şi şcoli, spitale, dispensare sau biserici.
Deşi acolo există cele mai mari pagube Timişul este ultimul pe lista de despăgubiri date de stat. La autorităţile din Buziaş, de exemplu, unde 3 oameni şi-au pierdut viaţă iar liceul a rămas fără acoperiş nu a ajuns niciun leu.
Doar pentru refacerea acoperişului este nevoie de 500 de mii de lei. Deocamdată clădirea a fost acoperită cu o folie iar în clasele în care s-a infiltrat apă - în loc de bănci sunt acum găleţi.
