Postul Pastelui, cel mai lung si aspru de peste an, incepe luni. Cele doua zile in care credinciosii pot manca peste
Postul Pastelui este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante din an si de aceea se mai numeste si postul mare.
In acest post, care incepe luni si dureaza 40 de zile, la care se adauga saptamana Patimilor, sunt numai doua dezlegari la peste, in 25 martie, de Buna Vestire si in 9 aprilie, de Florii, informeaza News.ro.
Duminica dinaintea postului Pastelui este cunoscuta si ca ziua lasatului sec de branza, iar seara in biserici are loc slujba iertarii in care credinciosii si preotul isi cer iertare unii altora. Toti oamenii trebuie sa-si ceara iertare unii altora pentru a nu incepe postul suparati, ci in pace.
Postul Pastelui este numit si postul aspru pentru ca acele persoane care nu au probleme de sanatate si il pot tine, trebuie sa manance mai putin, sa acorde mai mult timp rugaciunii, sa evite certurile, discutiile contradictorii si barfele.
In prima saptamana din post, de luni pana joi, in fiecare seara au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de Canonul cel Mare sau Canonul Sfantului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral in cea de-a cincea miercuri din post.
In perioada Postului Mare, incepand din 4 martie, prima sambata din post, si pana in 8 aprilie, Sambata lui Lazar, vor fi oficiate slujbe de pomenire a mortilor.
Motivul principal al postirii era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. In timp, Postul Pastelui a devenit o perioada de pregatire spirituala pentru ca toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Mantuitorului Iisus Hristos.
Postul mare dateaza dinainte de inceperea activitatii mesianice a Mantuitorului. In primele secole se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor sau cateva zile inainte.
La sfarsitul secolului al III-lea, postul mare a fost impartit in doua: postul prepascal, cunoscut sub numele postul „paresimi“ - cuvant care desemna cele patruzeci de zile ale postului, „quadragesima“ insemnand „patruzeci“ in limba latina -, care tinea pana in Duminica Floriilor si postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului.
In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, din anul 325, in Biserica de Rasarit s-a stabilit ca durata postului sa fie de sapte saptamani, durata care a ramas valabila pana in zilele noastre.
In calendarul bizantin, postul mare incepe in lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar in cel latin, cu Miercurea Cenusii.
Postul inseamna alimente fara carne, branza, lapte, oua si peste. Vin si ulei se consuma cate putin, sambata si duminica.
Etichete: credinciosi, dezlegare, paste, peste, post, postul pastelui,
Dată publicare:
