Planul prin care bijuteriile arhitecturale ale Timișoarei au fost reabilitate
Dacă porniţi într-o plimbare prin centrul istoric al Timisoarei, veţi avea surpriza să observaţi că oraşul se schimbă în bine. Mai mult de jumătate dintre bijuteriile arhitecturale sunt reabilitate, iar celelalte vor căpăta curând o nouă înfăţişare.
Unul dintre motivele care accelerează aceasta regenerare urbană este şi faptul că Timişoara a fost desemnată ''Capitala Culturală europeana'', în 2021.
Cu o istorie de aproape 300 de ani, "Clădirea Cuza" din Timişoara este un simbol pentru oraş. De-a lungul timpului aici au funcţionat un han şi staţia poştalionului care făcea legătura cu Viena, Pesta şi Szeged.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
În 1894, după ce a fost modernizat, imobilul a devenit cel mai luxos hotel din zonă iar prinţe oaspeţi i-au fost împăratul Franz Iosef al Austriei şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Lăsată ulterior în paragină, clădirea şi-a recapăt acum strălucirea după ce propietarul a investit peste 50.000 de euro doar ca să îi refacă fațada.
Sevastian Șușaru, diriginte de şantier: "Ca şi curășare am folosit ca material de sablat faţă de nisipul cuarţos, la balcoane partea metalică am încercat cu bicarbonat de sodiu, fiind prea fin nu a funcţionat şi atunci am folosit carbonatul de calciu. La cornişe sus unde sunt originalele am folosit cojile de nucă."
O istorie frumoasă are şi "Casa cu Axul de Fier" - aflată pe lista monumentelor istorice. Construit în prima parte a secolului al XIX-lea, imobilul este cunoscut pentru o bucată de metal care se vede la unul dintre colţuri. Localnicii spun că ar fi vorba de osia carului de luptă cu care Eugeniu din Savoya a intrat în oraş în 1716 şi i-a alugat de pe turci.
Ansamblul a fost reabilitat de un investitor privat şi transformat în clădire de birouri şi cabinete medicale.
Albert Korozsi, medic stomatolog: "Este plăcut să intri într-un spaţiu istoric care are valoare, iar oamenii simt căldura pentru că este o clădire istorică cu toate decorurile şi arta care erau pe vremuri şi o valoare în plus mai ales dacă este restaurată."
Timişoara cu 40.000 de clădiri istorice are cel mai mare patrimoniu cultural de acest fel din ţară. Printre acestea: Casa Bruck, Vicariatul Sârbesc, Domul Catolic ori Casa cu Leu. Locatarii au înţeles că merită să fie reabilitate.
Sorin Predescu, Direcţia Judeţeană pentru Cultura Timiş: ''Un alt factor important a fost reabilitarea centrului istoric pietonal, reabilitarea spaţiului public care evident a pus în contrast un spaţiu public bine aranjat cu clădiri care încet-încet păreau inadecvate"
Oamenii s-au trezit şi după ce autorităţile au introdus taxa de paragină pentru cladirile lăsate de izbelişte. Amenda poate să ajungă la 5.000 de lei.
Că metoda a funcţionat o arată şi avizele de reabilitare date de Direcţia de Cultură. Dacă în 2014, au fost emise doar 5 - anul trecut numărul acestora a ajuns la 86.