"Opriti evacuarea culturii!". Protest la Muzeul Literaturii fata de evacuarea institutiei din sediul de pe bulevardul Dacia
Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajati ai Muzeului Literaturii, au protestat miercuri seara in Capitala fata de evacuarea institutiei din sediul de pe bd. Dacia.
Participantii la protestul neautorizat s-au adunat miercuri in jurul orei 20.00 in fata sediului Muzeului National al Literaturii Romane (MNLR), printre ei numarandu-se "si scriitori" - dupa cum a precizat directorul institutiei, Ioan Cristescu - dar si opozanti ai proiectului minier de la Rosia Montana.
Protestatarii au scandat "Salvati literatura!" si "Salvati muzeul!" si au afisat pancarte cu mesaje precum "Opriti evacuarea culturii", "S.O.S. patrimoniul muzeului", "Nu mai batjocoriti memoria noastra culturala" ori "Vrem muze, dar si muzeu".
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Intrebat daca a participat la discutiile reprezentantilor municipalitatii cu proprietarul cladirii in care functioneaza muzeul, directorul MNLR a raspuns afirmativ, adaugand ca proprietarul "nu are de gand sa vanda". "Vor, cel mult, sa ne lase aici cateva luni. Conditia ar fi ca primaria sa plateasca un milion de euro din urma, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizand ca aceasta suma nu ar reprezenta o datorie.
Directorul MNRL a mai spus ca termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie. In opinia lui, acest termen va fi insa mult mai scurt. "Astazi (miercuri - n.r.) s-a taiat apa si nu pot, de maine, sa mai consider muzeul deschis. Nu pot sa aduc oameni la serviciu fara apa", a explicat Ioan Cristescu. El a mai spus ca, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formula de pus sigiliu pe cladire". "Pentru ca nu poti sa permiti cuiva, indiferent ca e proprietar...Chiar daca ma aleg cu dosar penal pentru violarea proprietatii, mai importanta este apararea patrimoniului", a adaugat Cristescu.
Directorul MNLR a precizat si ca a discutat cu reprezentantii Primariei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind gasite, astfel, "cateva locatii potrivite", insa nu exista, deocamdata, o solutie definitiva.
Alexandru Alexe, vizat in dosarul privind agresarea ministrului Daniel Barbu in perioada actiunilor de strada contra proiectului minier de la Rosia Montana, a venit la protest cu o portavoce. In zona protestului s-au aflat si negociatori ai jandarmeriei.
Un alt protest cu acelasi obiect, tot neautorizat, s-a desfasurat, miercuri, in fata Primariei Capitalei, unde, la ora 19.00, s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv cativa angajati ai muzeului, alaturi de tineri intre care s-a aflat si acelasi Alexandru Alexe. Cativa dintre participantii la acest protest au scris pe coli A4 mesaje precum "Salvati muzeul", "Vrem cultura, nu cianura" sau "Salvati literatura romanilor". Protestul din fata primariei s-a incheiat in jurul orei 19.30, cand o parte a participantilor au plecat spre Muzeul Literaturii.
Muzeului National al Literaturii Romane se afla in administrarea municipalitatii bucurestene.
In 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului National al Literaturii Romane cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului institutiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, in anul 1967. Pregatirile prealabile functionarii ca institutie muzeala au durat pana in anul 1971, cand, de facto, a devenit sediu al institutiei, cu program de vizitare.
Muzeul adaposteste un autentic tezaur literar format din manuscrise, carti, obiecte personale, obiecte de arta, fotografii, inregistrari audio-video. Acestea redau intr-o imagine concentrat metaforica profunzimea, complexitatea si frumusetea inefabila a literaturii romane.