Românii își ”clădesc” deja mesele de Paște. Lângă bunătățile tradiționale, unii recomandă ”brânzeturi mai franțuzite”
Mai e puțin până la Paște, iar lista de cumpărături devine un subiect fierbinte. Brânza nouă de oaie merge cu drob și pastramă zvântată. Cea veche, din putină, cu ridichi și ceapă verde. Iar oul de țară, înroșit cu friptură de miel.
Așa îi îndeamnă negustorii pe pofticioși să ia de toate, deși în târgurile de profil produsele tradiționale costă și cu 50 la sută mai mult ca în magazine.
Un kilogram de cartofi-trufanda sau un drob dolofan? O punguță de roșii aduse din altă parte a lumii sau o plasă de ardei, castraveți, varză și morcovi noi, să stea lângă fripturi?
Până se dumiresc ce să ia, viitoarele gazde gustă și gustă, cară deja de câteva zile, pentru că marfa dispare misterios din frigider. În special drobul, indiferent de soi. Cel din Piața Nerva Traian din Capitală e oarecum exotic.
”Drobul vânătoresc, care este carne de mangaliță, de căprioară, ultimele 3 weekenduri cred că am vândut 150 de bucăți”.
La Ministerul Agriculturii, găsiți varianta clasică.
”Aici avem un drob de miel. Conține inimă, rinichi, plămâni, prapure”.
Ca să alunece, carnea se alătură unei movile de brânză.
”-Mai iau un kg de urdă.
-Ați revenit, să înțeleg?
-Da, ei sunt adevărații producători”.
Mesele de Paște nu erau așa de grele în trecut
Pe acest principiu, al încrederii, le dăm microfonul celor care hrănesc familii mari de când se știu.
”Se ia în jur de 15 legături de ceapă verde pentru stufat, drob, așa...”.
”Pe urmă ne ocupăm de miel, de ied, na!”.
”Urda cu mărar, de exemplu, nu prea mâncăm de Paște, eu vorbesc de familia mea. Ne place dulce, ne place telemeaua proaspătă. Urda merge la un mic dejun, cu o pâine prăjită”.
De sărbători, un producător recomandă...
”- Brânzeturi mai fine, mai franțuzite, le spun eu. Sunt maturate mai mult de 6-8 luni, deci nu conțin lactoză.
-Și personajul de acolo v-a rămas de la Crăciun?
-Nu, l-am tăiat aseară!”.
Dacă aveți mulți oaspeți la masă, nu uitați să luați o pâinică. Dacă se îndoapă cu o pită bună, probabil vor mânca mai puțin.
Să nu uităm că masa de Paște n-a fost mereu grea. La țară, borșul, drobul și stufatul de miel au jumătate verdețuri, iar pasca e o coajă de cocă dulce și multă brânză înăuntru.
Apoi, prospăturile din grădină- salată untișor cu ou fiert, ciorbă de lobodă dreasă cu smântână, salată de ridichi și brânză de oaie… cu tot cu frunze.
”Da! Chiar, la salată, multe persoane pune și frunzele de ridiche”.
”-Sunteți mai pe carne sau pe verdețuri?
-Pe verdețuri. Nu-mi place carnea de miel”.
”Sunt mulți clienți care nu consumă miel, așa că merg pe cârnați, pe cremvurști, un platou țărănesc, o slănină... și șorici, logic! La ce vreme a fost, și șorici”.
”Au epuizat stocul la toate soiurile de pește”
Despre cozonaci, țineți doar cont că au un inamic natural. Foarte înfometat. Cei mai puțin calculați ori fără musafiri de pus la masă abia așteaptă Floriile. Au mers țintă în parcul IOR, la un parc de distracții pentru păstrăvi.
”-Cât trebuie să se dea așa, în carusel?
-Depinde, o juma de oră, 40 de minute. Dacă-i dăm jar tot timpul, nu se usucă”.
Și piețele de pește proaspăt au fost ținta cumpărătorilor, mai ales că duminică, de Florii, este dezlegare.
Elena Mihălică, administrator pescărie: ”Au epuizat stocul la toate soiurile de pește. Am vândut foarte bine biban, doradă, hamsie, stavride".
Femeie: ”Pălămidă am cumpărat și hamsie un kilogram o să iau. La prieteni, la grătar, o să facem la curte și să ne simțim bine".
”- Ce pește pregătiți mâine și cum?
- Somn am acasă și mai am crap. Facem o saramură, o fripturică".
Prețurile au crescut față de săptămânile trecute: kilogramul de scrumbie este 70 lei, calcanul 80, crapul și păstrăvul între 40 și 60 de lei, iar modesta hamsie costă 20 lei.
Etichete: cumparaturi, paste, pregatiri,
