Motivul pentru care pășunile din România sunt degradate și neîngrijite
Imaginea idilică a pajiştilor româneşti încărcate de flori sălbatice şi iarbă grasă este exagerată, spun specialiştii.
Majoritatea păşunilor noastre sunt degradate şi neîngrijite, pline de scaieţi, aride, exploatate sălbatic. Multe sunt deţinute de afacerişti, care le închiriază ciobanilor la preţuri exorbitante. Ca să plătească, fermierii nu au altă soluţie decât să cedeze subvenţia APIA către proprietarii de păşuni. Banii ar trebui folosiţi însă pentru întreţinerea pajiştilor.
Cele aproape 9 mii de hectare de pajişti din munţii Bucegi au făcut obiectul unui studiu care a scos la iveală o situaţie dramatică: în doar 12 ani, numărul stanelor s-a redus la jumătate, efectivul de vaci a scăzut cu 51 la sută iar cel de oi cu 42 de procente. Specialiştii spun că productivitatea pajiştilor noastre este de patru ori mai mică decât a celor din Elveţia.
Teodor Marușca, cercetător ştiinţific la Institulul de cercetare a pajiştilor: "Am făcut cartarea pajiştilor din Bucegi. Este o degradare cum nu se poate descrie. Cei care încasează subvenţiile, nu sunt suficient de bine urmăriţi".
Fermierii primesc anual de la APIA subvenţii cuprinse între 150 şi 600 de euro pe hectarul de pajişte. Ar putea folosi aceşti bani pentru curăţarea terenului de buruieni, fertilizare şi combaterea eroziunii solului. Dar, spun ciobanii, sumele din subvenţie nu rămân la ei. Sunt nevoiţi să le dea mai departe proprietarilor de teren, de la care au închiriat sau au arendat păşunea.
Mihail Gorgon, fermier: "Îmi intră 24.000 de euro subvenţie anual, iar mie din ea îmi rămâne 1000 de euro. Restul se duce la proprietari. Atâta timp cât merge în felul în care a mers, n-au nicio grijă".
Reporter: "Deci banii de subvenţie nu vă rămân?"
Constantin Iordan, fermier: "Nu rămân. Trec pe la noi. Noi suntem un filtru. Noi îi luăm d-acolo, dar îi dăm mai departe. Nu interesează pe nimeni, noi dăm banii şi cei care i-au luat rămân cu banii foarte frumos".
Deşi legea spune clar că subvenţia i se cuvine celui care foloseşte efectiv terenul, nimeni nu verifica unde ajung de fapt banii şi cum sunt ei folosiţi.
Adrian Pintea - directorul general APIA: "Strict APIA nu are atribuţii referitoare la verificarea modalităţii prin care se folosesc aceste subvenţii. APIA verifică strict dacă suprafaţa pe care tu fermier ai declarat-o la APIA este reală, dacă este curăţat, dacă este păşunat şi se respectă încărcătura de animale."
Sorin Chițu, angajat la Institutul de Cercetare a Pajiştilor: "Trebuie urmărit: câţi bani ai luat? Atât! Ce ai făcut cu ei? Asta! Aşa e cel mai corect. N-am văzut pe cineva să ia o greblă să împrăştie băligarul sau să arunce un pic de sămânţă! Nimic!"
Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice: "Subvenţia s-a dat, asta este excepţional. Dar utilizarea ei a intrat în zona speculativă şi aici e o problemă a lu' alţii...."
Pajiştile permanente reprezintă 33 la sută din suprafaţa agricolă a României. Avem 4,8 milioane de hectare de păşuni şi fâneţe, cât Olanda, Belgia şi Elveţia la un loc.
Cu toate astea, crescătorii de animale se plâng ca nu au unde să-şi ducă la păscut oile şi vacile. Iar proprietarii de terenuri prospera din simplă închiriere a pământului.
Sursa: Pro TV
Etichete: bani, cioban, fonduri, subvenții, APIA, pasuni,
Dată publicare:
10-07-2018 16:36
