Liderul Cartel Alfa: Vor fi acţiuni de stradă dacă Guvernul nu creşte salariul minim

62092010
Agerpres

O decizie a Guvernului de a nu creşte salariul minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 ar da impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor, iar consecinţa acestei decizii ar fi organizarea de acţiuni de stradă.

 

Avertismentul a fost lansat de preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel ALFA", Bogdan Hossu, care a avut o întrevedere, miercuri, cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, privind procedurile pentru creşterea salariului minim pe economie.

Ulterior, el a spus că nu e îngrijorat de rezervele exprimate până în prezent de ministrul Muncii cu privire la cuantumul de 100 de lei cu care fostul Guvern PSD a propus creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2020.

"Mărturisesc că eu nu sunt îngrijorat (de posibilitatea ca salariul minim să nu crească cu 100 lei de la 1 ianuarie 2020, n.r.), pentru că ceea ce i-am spus şi doamnei ministru este că neefectuarea unei asemenea creşteri, care este relativ asimiliată, pe o structură în care este evident o debalansare a distribuţiei creşterii economice între capital şi lucrător, nu ar face decât să dea impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor şi este mult mai interesat de situaţia angajatorilor şi satisfacerea acestora, drept care consecinţa: vor fi acţiuni de stradă", a afirmat liderul de sindicat, potrivit Agerpres.

Preşedintele CNS "Cartel ALFA" a apreciat că motivele care i-ar împinge pe sindicalişti să recurgă la acţiuni de protest ar fi nivelul salariului minim şi lipsa puterii de cumpărare.

"Oamenii vor ieşi în stradă pe salariul minim, pe dezechilibru, pe lipsa puterii de cumpărare. Să nu uităm că nu toată lumea este bugetară. Din acest punct de vedere, salariul minim e unul din cele trei instrumente legate de buna-distribuţie a creşterii economice care există în orice economie. Mai e politica fiscală, care la noi e complet anormală, pentru că prin transferul de taxe integral la salariat este o supra-taxare a individului, a salariatului ca atare, şi al treilea element e posibilitatea de negociere colectivă, care astăzi în România nu există, adică nu există contracte colective sectoriale, contractul colectiv naţional nu există, iar numărul de contracte colective la nivel de unitate sunt încheiate, majoritatea, de reprezentanţii salariaţilor, care sunt de fapt oamenii angajatorilor", a explicat Bogdan Hossu.

El a mai spus că a discutat cu ministrul Muncii şi despre convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru consultări pe salariul minim.

"Era problema de convocare a Consiliului Naţional Tripartit pentru salariul minim. I-am explicat doamnei ministru că trebuie să facă convocarea cu 5 zile înainte, ca să respecte regulamentul ca atare, şi că ar trebui ca Guvernul să aibă o poziţie clară asupra unei probleme importante care ne afectează, dacă renunţă la transferul de taxe de la angajator la angajat pe 79 (OUG 79/2017, n.r.), cum domnul prim-ministrul a făcut declaraţii legate de acest lucru, pentru că atunci creşterea salariului minim trebuie făcută simultan cu această operaţie", a adăugat Bogdan Hossu.

Liderul sindical a susţinut că creşterea salariului minim nu influenţează negativ dezvoltarea economică.

"I-am atras atenţia că există date şi că vom veni cu toate datele necesare care arată, atât în raportul OECD pe anul acesta, că de fapt creşterea economică este substanţială şi nu a avut nicio legătură cu creşterea salariului minim, adică n-a fost afectată de creşterea salariului minim. Sunt datele statistice care arată că numărul de întreprinderi nu s-a modificat, ci din contră, a crescut, cu o anumită lentoare, dar numărul de unităţi economice a crescut şi a crescut şi numărul de salariaţi, angajaţi oficial. Există şi un studiu al unui viceguvernator, împreună cu Banca Mondială, care arată că n-a avut nicio influenţă asupra dezvoltării economice a ţării creşterea salariului minim. Cel mai important din punct de vedere al cetăţenilor şi al nostru ca sindicat este că avem coşul pentru trai decent astăzi la 6.954 de lei pentru o familie standard, deci ar trebui să fie de aproape 3.500 de lei net, faţă de un net astăzi de, să spunem cu îngăduinţă, 1.300 lei", a încheiat Bogdan Hossu.

 

Articol recomandat de sport.ro
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
Citește și...
Mii de oameni au fost puși să aleagă: 50.000 euro pe loc sau să dea cu banul pentru 1.000.000. Răspunsul e programat biologic

Marea majoritate a oamenilor ar alege să primească pe loc 50.000 de euro în loc de a da cu banul pentru șansa de 50/50 de a câștiga în schimb 1.000.000, potrivit unui amplu studiu. Bărbații sunt însă de două ori mai dispuși decât femeile să riște. 

Șantierele din București, cele mai liniștite locuri ale orașului. Pe unul mai „agitat”, doi dau la lopată, patru se uită

Lucrările sunt întârziate pe unele din cele 50 de șantiere deschise în București pentru schimbarea conductelor și a șinelor de tramvai. 

Salvatorii de pe mare au protestat față de noua lege a salarizării: „Cam 4.000 lei în mână. Doi oameni pe o navă fac salvare”

Cei care au intervenit marți să salveze echipajul de pe nava GAS Lisbon, în largul mării, la Sulina, dar și colegii lor, au protestat la Constanța.

Recomandări
Greva generală în Sănătate. În peste 500 de spitale sunt asigurate doar serviciile medicale esențiale

SANITAS declanşează, marţi, 28 iulie, greva generală în semn de protest faţă de Legea salarizării, despre care reprezentanţii federaţiei spun că perpetuează inechităţi salariale între diferite categorii profesionale din sistem. 

ANAF verifică veniturile obținute de români în străinătate. Cine riscă să plătească un impozit de 70%

Peste un miliard de euro din venituri obținute de români în străinătate au fost declarate la ANAF pentru anul 2025. Cei mai mulți bani au provenit din investiții, iar cei mai puțini din agricultură. 

Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.