La 142 de ani de la nasterea lui Brâncuși, Muzeul de Artă a avut porțile închise

România încearcă să înscrie în patrimoniul cultural universal complexul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. Între timp, cei care au vrut să vadă operele lui Brâncuşi, expuse La Muzeul Naţional de Artă, au găsit porţile închise.

După ce iniţial în 2015 România a fost nevoită să îşi retragă dosarul Brâncuşi depus la UNESCO, pentru că nu era complet, Ministerul Culturii a depus o nouă varianta în ultima zi a lunii ianuarie 2018.

De data aceasta, dosarul nu mai este scris în franceză, ci în engleză şi nu include doar operele brâncuşiene din Târgu Jiu. Acum este luată în calcul şi Calea Eroilor, stradă de aproximativ un km care face legătura între parcurile în care se afla Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.

Stefan Balici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului: "Unul dintre ele priveşte chiar Calea Eroilor, modernizarea Caii Eroilor, celelalte la modernizarea parcului, şi planul urbanistic general, foarte important pentru că stabileşte cumva strategia de dezvoltare a localităţii şi el trebuie să includă Ansamblul în felul în care e prezentat în dosar".

Citește și

Record absolut pentru Constantin Brancusi: "Muza Adormita", adjudecata contra sumei de 57,3 milioane de dolari

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Calea Eroilor ar trebui modernizata în următorii ani în aşa fel încât să devină atractivă pentru turişti, autorităţile având un proiect pregătit în acest sens.

Până atunci, drumul prin Hobita, localitatea natală a sculptorului, este plin de gropi. Iar la Bucureşti, de ziua lui Brâncuşi, Muzeul Naţional de Artă şi-a respectat programul stabilit de Ministerul Culturii şi a avut porţile închise, ca în fiecare zi de luni. Aşa că turiştii nu au putut să vadă lucrările lui Constantin Brâncuşi, expuse într-o sală proaspăt reamenajata.

Tot acolo este expusă şi Cuminţenia Pământului. Sculptură a fost scoasă la vânzare în septembrie 2014.

De atunci, moştenitorii tot negociază cu statul. În martie 2016 cele două părţi se înţeleseseră pentru suma de 11 milioane de euro. Dar Ministerul Culturii a eşuat cu campania de strângere de fonduri. Nici până acum, banii nu au fost înapoiaţi donatorilor. Acum, proprietarii propun o nouă variantă.

BOGDAN GABROWSKI, avocatul moştenitorilor: "Să se înţeleagă marile oraşe din România, să facă un efort şi să o achiziţioneze împreună. Franţa şi Olanda au făcut asta pentru nişte tablouri ale lui Rembrandt şi sunt expuse pe rând. Aşa ar putea fi expusă şi Cuminţenia, în marile oraşe din România".

Ministrul Culturii nu a răspuns solicitării de a oferi un punct de vedere legat de Cuminţenia Pământului.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl