In Romania operele de arta sunt pe cont propriu. Nu sunt asigurate si nici inventariate
Avem un patrimoniu, dar nu stim cat valoreaza. De 11 ani, de cand este in vigoare o lege care cere sa aflam totul despre marile colectii de arta, administratorii muzeelor nu au facut inventarul lor.
Statul nu poate spune care sunt cele mai de pret lucrari si oricum nu le poate asigura, pentru ca nu exista bani.
Ganditorul de la Hamangia si Patera din tezaurul de la Pietroasa sunt cele mai scumpe piese, evaluate la milioane de euro. Sunt asigurate, doar atunci cand sunt imprumutate de alte muzee. Pentru restul operelor, valoarea poate fi doar banuita.
Patrimoniul Romaniei, aflat in muzee, este estimat la aproape 5 miliarde de euro. Administratorii ar trebui sa claseze piesele, sa le treaca intr-un catalog cu toate caracteristicile. Nu au nici bani, nici specialisti.
Putinii bani sunt investiti in instalatii de protectie si supraveghere.
Muzeul Brukenthal din Sibiu detine peste un million de piese. Cel mai scump ar fi tabloul lui Nicolae Grigorescu, 'Fata cu margele rosii'. Neasigurat nici el impotriva furturilor, incendiilor sau inundatiilor.
Nici vestita Coloana a lui Brancusi de la Targu Jiu nu este asigurata in cazul unui dezastru.
Asta in vreme ce colectionarii privati stiu ce inseamna asigurarea lucrarilor cu care se lauda.
Nici pentru cladirile in care functioneaza muzeele, unele cu risc seismic ridicat, nu exista polite incheiate.
