Cum îşi trăiesc bătrâneţea jumătate dintre bunicii noştri. Nu au bani pentru activităţi culturale

×
Publicitate

În timp ce vârstnicii din Europa Occidentală îşi petrec anii de pensie cutreierând lumea, ai noştri ajung cel mult în parcuri, dar mai des prin pieţe.

Este concluzia tristă a barometrului de consum cultural, care ne arată că aproape jumătate dintre bunicii noştri nu au bani pentru nimic, cu atât mai puţin să meargă la teatru, film ori muzee.

Pe de altă parte, nici societatea sau modelele culturale moştenite nu îi încurajează la o viaţă activă.

Aceşti bunici nu sunt ai noştri. Sunt din alte ţări europene, unde veniturile, dar şi stilul de viaţă, îi trimit pe vârstnici la plimbare, la propriu, după pensionare. Ai noştri cresc nepoţi, se plimbă prin parc, dacă au unde, sau îşi găsesc de lucru prin pieţe.

42 la sută dintre cei peste 65 de ani spun că nu au bani pentru activităţi culturale, 21 la sută se plâng că îi împiedică starea de sănătate, iar 12 la sută, vârstă.

Când vine vorba de pasiuni, 68 la sută dintre vârstnici spun că nu au practicat niciun fel de activitate după pensionare. Iar celelalte hobby-uri ocupă un loc nesemnificativ în viaţă bătrânilor noştri. Doar 4 la sută călătoresc, alţi 4 la sută fac sport, iar 3 la sută merg la dans.

Mai trist este că rudele şi prietenii sunt mai degrabă absenţi din viaţă vârstnicilor. Doar 5 la sută au activităţi în comun, o dată pe luna, cu prietenii, iar când vine vorba de familie procentul este de 30 la sută.

Cei mai mulţi dintre seniori au declarat că universul lor relaţional este alcătuit în principal din doctori, asistente medicale, preoţi şi lucrători comerciali.

Ce este de făcut? România a elaborat un proiect de strategie pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice, aplicabil până în 2020, dar măsurile propuse nu vor avea efect prea curând.

Sociologii spun că e important că vârstnicii să fie integraţi cât mai mult în viaţă societăţii prin slujbe temporare ori activităţi de voluntariat.

Vârstnicii admit că este esenţial să ai o ocupaţie, după pensionare.

În România trăiesc 3,5 milioane de oameni de peste 65 de ani. Reprezintă 15 la sută din populaţia ţării, dar se estimează că până la 2060 se va ajunge la 30 la sută.

Conform EUROSTAT speranţa la o viaţă sănătoasă a românilor este mult mai scăzută că în Uniunea Europeană.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Un sfert dintre copiii României nu ajung la şcoală. Cum se complac părinţii în sărăcie

Cu doar o săptămâna înainte de începerea şcolii, foarte mulţi copii nu ştiu dacă părinţii îi vor lasă sau nu să înveţe. Ai lor nu au bani să le cumpere rechizite şi ghiozdan, dar nici nu fac nimic că să iasă din sărăcie.

"Secretul" vasluianului care a câștigat la Loto. Ce-a făcut o seară înainte de a juca

Un om de afaceri din Bârlad este mai bogat cu 2,6 milioane de euro după ce a câştigat marele premiu la 6 din 49.

Concurs de ciclism pe Transalpina. Cine a câștigat cursa

"Transalpina bicicliştilor" a fremătat sâmbătă de lume dornică să facă mişcare pe două roţi.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.