Cu cât vor crește facturile la curent după introducerea taxei pe stâlp

Fostul ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu consideră că taxa de stâlp recent reintrodusă de Guvern va genera o scumpire a electricității cu circa 2-3% pentru consumatorul final, scrie Profit. Potrivit acestuia, Executivul speră să aducă la bugetul de stat 2-3 miliarde de lei prin această nouă obligație de plată.

”De exemplu, în domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri, care vor fi transferate la consumatorul final, în factura la electricitate”, a spus Gheorghe Ialomițianu pentru termene.ro.

Domeniul de aplicare a taxei va fi extrem de vast, fiind vorba de toate activele pentru care nu se achită împozit pe clădiri. Potrivit OUG 156/2024, „Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.

Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere”.

Citește și

Guvernul Ciolacu a introdus peste noapte noi măsuri în ordonanța „trenuleț”. Mediul de afaceri, lovit de ultimele schimbări

Cât a obținut Ponta la introducerea pentru prima dată a taxei pe stâlp, în 2014

Taxa pe stâlp a fost introdusă în premieră de guvernul condus de Victor Ponta. Procentul acesteia a fost inițial de 1,5% din valoarea activelor.

În 2014, taxa a adus la buget 1,5 miliarde de lei. În 2015, nivelul taxei a scăzut la 1%.

Lista de active pentru care companiile au achitat taxa se regăsește în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe din HG 2139/2004 și cuprinde, între altele: clădiri industriale, construcții ușoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, centrale termoeletrice și nuclearo-electrice, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, construcții miniere etc.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Ofertă din Rusia pentru Adrian Mutu! Ce răspuns a dat