Crestinii ii sarbatoresc azi pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte
Crestinii ii sarbatoresc marti pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, cunoscuti drept conducatorii cetelor de ingeri, pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte si calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai.
In fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavril si al tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri.
Deci, pe 8 noiembrie nu sunt praznuiti doar Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci toate cetele ingeresti care nu s-au despartit de Dumnezeu.
Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i vesteasca taina cea mare a intruparii Domnului si tot el a adus dreptilor Ioachim si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului.
In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca.
De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in Bucovina, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca "ei sunt ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora".
Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor.
Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei. Daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare.
In calendarul popular, soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeaza trei zile, in 8, 9 si 10 noiembrie. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Despre Arhanghelul Mihail se stie ca este conducatorul ostilor ceresti-ingeresti, iar despre Arhanghelul Gavril stim ca este vestitorul Fecioarei Maria ca va naste pe Mantuitorul lumii, pruncul Iisus.
Totodata, un vechi obicei spune ca de sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavril se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei trecuti la cele sfinte fara lumanare sau disparuti in imprejurari naprasnice.
Altfel, in ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril se facea marea pomenire pentru toti mortii din familie. Ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril se serbeaza fiindca ei iau sufletele oamenilor cand mor.
Se spune ca cel care lucreaza in aceasta zi, de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, se va chinui in ceasul mortii pana la iesirea sufletului.
Ziua de 8 noiembrie este totodata “Vara Arhanghelilor”, care tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun trebuie sa mai fie intre doua si patru zile senine si calduroase care se numesc popular “Vara iernii”.
In sambata dinaintea sarbatorii se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date de pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Mosii de Arhangheli".
