Când începe, de fapt, perioada de preaviz în caz de concediere. Decizia Curții Supreme

“Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului, dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024”, a decis ÎCCJ, care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de Avocatul Poporului cu problema de drept referitoare la modalitatea de calcul pentru termenul de preaviz, întrucât instanţele de judecată nu au avut un punct de vedere unitar în ceea ce priveşte această chestiune.

Astfel, s-a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii (RIL) referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 75, alin. (1) şi art. 278, alin. (1) din Codul muncii, raportate la prevederile art. 2553, alin. (1) din Codul civil şi ale art. 181, alin. (1), pct. 2 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă având ca obiect modalitatea de calcul al termenului de preaviz, în sensul de a se stabili modalitatea de calcul al termenului de preaviz, respectiv dacă acesta include sau nu şi ziua în care a fost comunicată notificarea privind încetarea contractului individual de muncă, respectiv ziua în care s-a împlinit termenul.

(https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/03/sesizare-RIL-471-1-2024.pdf)

Citește și

Ce au descoperit polițiștii locali din Iași la o persoană care folosea un căruț cu rotile pentru a provoca mila trecătorilor

Decizia ÎCCJ este obligatorie

Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

Reglementarea legală a competenţei Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii se regăseşte în dispoziţiile art. 97 pct. 2 şi art. 514 - art. 518 din Codul de procedură civilă, precum şi în dispoziţiile art. 40 alin. (3) şi art. 471 - 4741 din Codul de procedură penală.

Decizia ÎCCJ se publică în Monitorul Oficial, Partea I, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu