Biserica vrea sa reia traditia spitalelor patronate de parohii. Credinciosii, consultati gratuit
Acuzata ca nu se implica in actiuni sociale, Biserica Ortodoxa Romana si-a propus sa infiinteze cat mai multe unitati medicale. Unul dintre spitale ar trebui sa functioneze langa Catedrala Manturii Neamului.
Deocamdata vorbim, insa, doar despre o buna intentie.
Lucrarile la centrul de diagnostic si tratament de la Catedrala Mantuirii Neamului vor incepe probabil in 2013, dupa finalizarea lacasului bisericesc. Timp destul pentru oamenii bisericii sa se gindeasca la sursele de finantare.
Cu acest proiect biserica vrea sa reinvie modelul bolnitelor de altadata, adica acele spitale, infirmerii si azile din apropierea minastirilor unde erau tratati batranii si bolnavii.
In prezent, exista in tara 39 de centre medicale dispensare sau cabinete si alte 27 de centre de diagnostic si tratament.
Oficialii de la Patriarhie recunosc insa ca rolul lor din zilele de azi e altul si ca nu pot tine pasul cu sanatatea acordata in reteaua de stat sau privata. Si de aceea nici nu-si propun tinte medicale inalte.
Pe de alta parte, pentru astfel de initiative e nevoie de terenuri, cladiri si finantari. Imposibil de realizat individual de catre preoti, in conditiile in care nu sunt sustinuti de biserica sau autoritati locale.
In prezent, Patriarhia Romana are 430 de centre sociale, in care primesc hrana si ingrijire zeci de mii de persoane. Informatii despre locuri de ingrijire dateaza din secolul al XIV-lea, cand exista o "xenodochie" care functiona la Manastirea Prislop. Xenodochiile, numite si "ospatarii", erau adaposturile pentru calatori, care erau primiti, hraniti si li se dadea si ajutor medical daca era nevoie.
In jurul anului 1.500 sunt infiintate bolnitele, care au functionat si la Manastirea Radu Voda din Bucuresti, la Cotnari si la Simidreni.
La 1.704, spatarul Mihai Cantacuzino a intemeiat in Bucuresti Spitalul Coltea, primul din Tara Romaneasca. Acesta avea 24 de paturi si o farmacie.
Al doilea spital construit in Bucuresti a fost Spitalul Pantelimon, ridicat de Grigorie Ghica al II-lea, intre 1.735 si 1.752, pe langa manastirea cu hramul "Sfantul Tamaduitor Pantelimon". La inceput, spitalul avea 12 paturi "pentru cei ce ar patimi de boale cronice", iar un medic vizita bolnavii de doua ori pe saptamana.
In apropiere, Grigorie Ghica a construit o serie de cladiri, grupate in jurul unei bisericute cu hramul "Sfantul Visarion'" pentru izolarea bolnavilor de ciuma.
Ceva mai tarziu, in 1.762, Alexandru Moruzi a ctitorit un nou spital pentru ciumati, la Dudesti.
La Iasi, domnitorul Constantin Cehan Racovita a intemeiat in 1.757 Spitalul "Sfantul Spiridon", pe langa manastirea cu acelasi nume.
De la 30 de paturi, cat avea la inceput, in 1.860 spitalul a ajuns la 280 paturi si administra 13 institutii spitalicesti, fiind cel mai mare din Moldova. Au existat bolnite si la multe dintre manastirile valcene: Bistrita, Cozia, Horezu, Ramnicu Valcea, Dintr-un Lemn.
Una dintre cele mai vechi bolnite din aceasta parte a tarii, atestata documentar, este cea de la Bistrita, ridicata de Barbu Craiovescu.
In documentele acestei manastiri s-au gasit insemnari despre vindecari de tifos, epilepsie, psihopatii si ciuma. Bolnita de la Cozia, din care azi se mai pastreaza o singura cladire, a fost construita de Radu Paisie la 1.542.
Bolnita de la Horezu a fost ridicata de Maria Brancoveanu. Intregul complex, inconjurat de ziduri, s-a construit odata cu cladirea bisericii, pentru a folosi drept locuinta calugarilor bolnavi, preotilor, precum si pelerinilor. La aceasta bolnita au fost tratati si bolnavi veniti din afara manastirii, dovada fiind mormintele de mireni gasite in cimitirul vechi, in urma sapaturilor arheologice.
Etichete: Biserica ortodoxa, spital,
