Avertismentul specialiștilor de Ziua Limbii Române. Cum arată o conversaţie între adolescenţi
Dacă vrem ca Româna să nu fie uitată, trebuie să îi dăm "share" şi să folosim cât mai multe cuvinte din ea, ne atrag atenţia specialiştii astăzi, când sărbătorim Ziua Limbii Române.
Grăbiţi să comunicăm cât mai mult, folosim numeroase prescurtări, cifre şi expresii împrumutate. Grav este că acest mod de exprimare se regăseşte şi în lucrările de la examenele naţionale şi va duce în timp la sărăcirea limbii.
''#sunnyday, #relax, #bucuresti, sal! cf? bn, ma plimb pe strada' yey #happy. k pa. k il folosesti cand ești nervos'' - Aşa sună în viaţă de zi cu zi o conversaţie între adolescenţi. În aproape fiecare frază se strecoară câte un cuvânt împrumutat dintr-o altă limba. Explicaţia?
''Au apărut tot felul de neologisme - gen, e cool, e mişto. Sau 2nte - tonight şi 10x thx, 143 i love you, 121 one to one, 9 parents are whatching. Dacă eşti pe telefonul cuiva şi îţi trimite 9 înseamnă că părintele e pe telefonul tău şi să nu-ţi mai trimită mesaje'', explică o tânăr ”limbajul”.
Adolescenţii folosesc şi prescurtările, din dorinţa de a simplifica scrierea cât mai mult.
Facebook-ul este plin de expresii şi prescurtări.
''# tb, când vrem să ne amintim ceva, punem o poză veche cu #tb, brb, când intervine ceva şi revenim, dnd, do not disturb, când avem o problema şi nu vrem să primim mesaje. Le folosesc, da, îmi e mai uşor să scriu 3 litere decât 3 cuvinte”, ne spune un tânăr.
Astfel de expresii şi prescurtări au început să apară în ultimii ani şi în lucrările examenelor la Evaluarea Naţională sau Bacalaureat.
Profesor Limba şi literatura română: ''Pronumele personal ''eu'' tot mai frecvent scris ''io'' sau expresii: e kalumea ”sh” în loc de ”ș”, k în loc de ”ca”.”
Astăzi, de ziua Limbii Române, membrii Academiei ne atrag atenţia că limba noastră se poate pierde dacă nu avem grijă să o vorbim corect.
În prezent, Româna se află pe locul 40 în clasamentul celor 6.900 de limbi recunoscute la nivel mondial, însă poate coborî în următorii ani.
Vicepreşedinte Academiei Române: ''Într-o anumită măsură e un fenomen firesc, dar nu avem voie să sărăcim Limba Română. Vom avea o gândire săracă, ne vom exprima în puţine cuvinte, vom dispărea. După părerea mea, limbajul a devenit sărac din cauza că, să spunem, avem mai puţină cultură, citim mai puţin, mergem puţin la spectacole, sărăcim cultural. Zilnic vedem expresii greşite inclusiv gramatical şi au intrat în limbajul obişnuit.”
Mircea Martin, critic literar: ''Nu-mi explic altfel decât prin viteza cu care vorbim nevoia de a vorbi pe scurt. Această soluţie ne este fatală, pentru că dintr-o dată ea e redusă la nişte sintagme, la nişte silabe care vor să spună mult, care spun mult în anumite contexte, dar care rămân ca atare şi în momentul în care se schimbă contextul, aceste prescurtări nu mai spun nimic, sau spun cu totul altceva. În timp va duce la o sărăcire a limbilor.”
La confuzie, dar şi la uitare poate duce această tendinţă de a prescurta şi schimba cu orice preţ cuvintele din Limba Română.
