Au luat fonduri europene și și-au transformat satul în ”capitala dovlecilor”
”Țara dovlecilor" îşi are mai nou capitala în zona Lungulețu, din Dâmboviţa.
Deşi erau ştiuţi din strămoşi ca producători de varză, localnicii au prins din zbor noul gust al românilor pentru supe, piureuri şi deserturi din dovleac, dar şi plăcerea copiilor de a ciopli de Halloween. Aşa că au cerut fonduri comunitare, au luat seminţe din soiuri bune şi au dat lovitura.
În ţara dovlecilor, Ion e rege. De câteva săptămâni, descarcă fără oprire în faţă porţii rodul rotund şi parfumat al pământului. La el se opresc cei mai mulţi trimişi ai restaurantelor, uluiţi că dovlecii au crescut chiar ca în poveşti. Şi au fost şi mai mari...
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ion Vlad, primar Lungulețu: ”Dovleacul e o cultură nepretenţioasă. Sunt şi de 50kg. comparativ cu un balot de paie, sunt egali că volum.”
Nu ştim ce vânt a bătut prin comună Lungulețu, de a rărit cultură de varză şi a făcut-o să prospere pe cea de dovleac. Umblă vorba că la mijloc ar fi fondurile europene, pe care fermierii au învăţat, în sfârşit, să le acceseze eficient. Sau poate e doar dorinţa unui profit mai mare. Un cultivator ne-a spus că a citit pe internet: poţi vinde o singură sămânţa cu 50 de bani, dacă iese din ea un dovleac uriaş.
Lângă movila ridicată la stradă de o familie, a fost plasată strategic cea mai bună camera de supraveghere, cu acoperire 360 de grade: moş Costică. Tot el ne explică rolul dovleacului american, proaspăt inclus în cultură: pur decorativ.
Moș Costică: ”De prin străinătate, noi n-am avut aşa ceva până acum câţiva ani. Numa' când vine ziua Halloween ăla, vin părinţii şi iau unu-doi, face la copii. Nu sunt buni pentru consum.”
Valabili şi pentru "tărtăcuţe", dovleacul pitic necomestibil pe care îl caută restaurantele rustice.
Să ne întoarcem la plăcintari: ar rezista până în primăvară, dar producătorii vor să scape de ei.
Agricultor: ”Vin comercianţi şi ia, nu ne ducem noi la piaţă, că n-avem loc! Îi dăm cu 30 de bani, 40 de bani.”
Adică dai 1 leu şi faci o tavă de plăcintă.
Bucătăresele din Lunguletu fac dulcele clasic, cu scorţişoară, lămâie şi nu prea mult zahăr.
Nu uitaţi că plăcintarul a pătruns în meniul curent al multor restaurante, ca ingredient principal în supe, risotto sau prăjituri. În schimb, dovleacul turcesc, bun de copt, joacă ireproşabil şi rolul de oală de sarmale.
