A investit 400.000 de euro într-o crescătorie, dar vinde pește pe marginea drumului
Numărul fermelor piscicole de la noi a crescut cu 50 la sută în ultimii trei ani. Sunt aproape o mie și vând peşte românesc, de acvacultură.
Însă prea puțin ajunge şi în supermarketuri. Proprietarii fermelor piscicole se plâng că statul nu-i ajută cu subvenții, iar ei nu pot concura cu importurile. Așa că vând peştele proaspăt la poartă.
La 60 de kilometri de Cluj, un tânăr de 36 de ani a investit câteva sute de mii de euro în singura păstrăvărie bio din ţară. A învăţat pas cu pas ce are de făcut la o fermă din Austria.
Proprietar: „Peştele nostru este hrănit cu hrană certificată ecologic, nu avem tratamente. Suntem limitaţi la cantitatea de peşte pe care o putem creşte pe metru cub de apă."
Hrana peştilor o aduce din străinătate, iar costurile sunt mari. Produce 20 de kg pe metru cub, în timp ce păstrăvăriile clasice scot până la 80 de kg pe metru cub. Ca să supravieţuiască, livrează păstrăvul bio eviscerat direct la domiciliul clienţilor şi cere 45 de lei pe kilogram.
Reporter: „Ca să ajungă în supermarketuri ce ar trebui să se întâmple?”
Ovidiu Oltean, administrator păstrăvărie BIO: „Soluţia ar fi să fim mult mai susţinuţi de către autorităţi. Nu mâncăm pește românesc pentru că preţul nostru de producţie niciodată nu va concura cu un preţ al unui păstrăv din import, pentru că aceste ferme din Turcia, Grecia, Italia, Franța sunt subvenţionate."
După ce a lucrat ani de zile în Spania, un român a revenit în ţară şi a deschis o păstrăvărie. E dezamăgit, însă, că nu poate livra în supermarketuri şi trebuie să-şi vândă peştele la poartă. Îl dă cu 25 de lei kilogramul, în timp ce în supermarketuri păstrăvul de import se vinde cu 22 de lei.
Vasile Uțiu, proprietar păstrăvărie: „Nu avem subvenţii absolut deloc, dacă ar fi investiţii ar fi altceva."
Tot la marginea drumului vinde şi un proprietar care a ridicat cu 400.000 de euro fonduri europene o păstrăvărie la poalele munţilor Rodnei, în Bistriţa Năsăud.
Petru Finegari, propietar păstrăvărie: „În viitor avem în idee să ne asociem toţi producătorii de peşte din Bistriţa-Năsăud, să ne facem magazine proprii."
Dacă în 2015 erau 635 de ferme piscole în ţară, acum au ajuns la 945. Iar în 2017, cei care aveau astfel de afaceri livrau 13.000 de tone de peşte.
Cei mai mulţi peşti crescuţi în ferme de la noi sunt din speciile crap, novac, păstrăv, sânger sau caras. În acelaşi timp, importurile s-au triplat, iar în magazine găsim păstrăv, crap sau șalău aduşi din Turcia, Norvegia sau Italia.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: ferme piscicole, pastravarie, peste, pesti,
.webp)
