Sărbătoarea Sfântului Ion în țară. Sărbătoriții din Sibiu, scăldați la râu
Aproape două milioane de Ioni şi Ioane fac cinste duminică, de onomastica lor. Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul a dat un nou imbold gospodinelor să întindă mese îmbelşugate şi mai ales să pună vin alb pe masă, după tradiţie.
Trei sferturi dintre sărbătoriţi sunt bărbaţi, spun statisticile, restul femei. Cu toţii sunt mândri să poarte unul dintre cele mai populare nume pentru romani, alături de Gheorghe sau Maria.
Satul Tălmacel din Sibiu e izvorul Ionilor. Unul din patru gospodari poartă cu semeţie numele sfântului Ioan. De ziua lor, sunt duşi cu mare fast la râu şi scăldaţi, aşa cum a făcut Botezătorul cu primii creştini.
Apoi junii şi junesele încing o horă să se încălzească.
În Giurgiu, un grup de prieteni se cinsteşte cu spor încă de dimineaţă.
”Avem vin de ţară la butoi, pastramă, porcuşor, curcănaş crescut de noi. Uite-l, tati, cum stă crăcănat, îl vezi? Face balet. Băutura e unde e, mâncarea-i fudulie în ziua de azi!”
După tradiţie, pe 7 ianuarie nu se bea vin roşu, deoarece acesta aminteşte de martiriul Sfântului Ion. Dar avem peste 1 milion 900 de mii de sărbătoriţi şi o vorbă a zilelor noastre spune că astăzi Ion pozitiv este cel care face cinste şi Ion negativ e cel care nu dă de băut. În topul sărbătoriţilor conduce Ion, apoi Ioan, Ionuţ, Ionel şi Nelu.
În familiile lor, azi sunt vedete. Câțiva domni au prins momentul când soţiile s-au dus la biserică şi s-au proptit la cârciumă în căutarea unor Ioni generoşi.
În fine, la Cluj o gaşcă de prieteni motociclişti sărbătoresc o Ioană foarte cuminte.
”Sfânta Ioana, exact... facem pizza, bem suc şi cam atât. Să ne simţim bine, de aia ne-am adunat”.
Noaptea grea pentru tinerii burlaci din Olt
A fost noapte grea pentru tinerii neînsuraţi din comuna Izbiceni, judeţul Olt. Tradiţia păzitului fântânilor în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ion i-a pus la grea încercare pe flăcăii satului care nu au putut să închidă un ochi pentru că nu cumva vreun duşman sau un duh rău să pângărească apa din fântâni.
Pentru că timpul să treacă mai uşor, au încins grătare, au dat drumul la muzică şi au dansat până în zori.
Şi în zona Bucovinei peste 400 de oameni au respectat tradiţiile şi au petrecut cu dansuri şi multă voie bună la Balul Gospodarilor de la Suceviţa.
Pe vremuri, aceste petreceri se ţineau în casele celor mai bogaţi bucovineni, iar la ele luau parte doar cei care aveau un stătu aparte în comunitate. Acum, această tradiţie a fost reluată, iar în fiecare an, de Bobotează, gospodarii din vetrele folclorice ale Bucovinei se aduna într-o pensiune, îmbrăcaţi în straie populare şi petrec până a doua zi de dimineaţă.
După ce şi-au pus straiele de sărbătoare, gospodarii îşi prezintă cu mândrie jocul popular al zonei din care vin.
Gospodar: "Reprezintă un loc de întâlnire, de a ne manifesta bucuria, realizările, de a duce tradiţia şi obiceiurile mai departe."
Primar Suceviţa: "Primul criteriu este că toţi participanţii să fie în costum popular. Prin acest bal noi vrem să păstrăm portul popular."
Bucovinenii promit să păstreze aceasta moştenire de sute de ani şi să o transmită cu mândrie mai departe.
Şi oltenii au tradiţiile lor pe care le respecta cu sfinţenie.Tinerii necăsătoriţi, din sat, trebuie să păzească fantânili în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ion că nu cumva apa să fie pângărită de duşmani sau duhuri rele.
Ca să nu se plictisească atâtea ore, localnicii încing adevărate petreceri în jurul fântânilor.
Alături de tinerii păzitori vin şi bătrânii satului, bucuroşi de un păhărel de vin şi o pastramă de porc. Meniul cuprinde mâncăruri cu miresme îmbietoare, ciorbă de peşte, tocană de iepure, scrumbie afumată şi tradiţionalii cârnaţi. Toate acestea stropite cu ţuica fiartă şi vin
Chiar dacă în ultimii ani, tradiţia este doar o formă de a petrece împreună, unii încă mai încearcă să înşele vigilenta paznicilor. Fântânile cu apă curată sunt sfinţite cu agheasmă.
