Studiu: Alimentele ultraprocesate provoacă "o pandemie de boli cronice". Avertismentul specialiștilor

Într-un studiu publicat în revista medicală The Lancet, 43 de oameni de ştiinţă şi-au unit eforturile pentru a explica faptul că AUP-urile "înlocuiesc" alimentele şi preparatele proaspete, înrăutăţind calitatea dietei, şi sunt asociate cu multiple boli cronice.

"Factorul cheie al ascensiunii globale a AUP-urilor este creşterea puterii economice şi politice a industriei AUP şi restructurarea operată de aceasta asupra sistemelor alimentare pentru a plasa profitabilitatea mai presus de orice", au scris ei.

"Această industrie are fabrici de AUP în centrul său, dar şi o reţea mai largă de unităţi codependente care stimulează în mod colectiv producţia, marketingul şi consumul de AUP-uri", au adăugat experţii.

Riscuri pentru sănătate

Alimentele ultraprocesate sunt asociate cu sănătatea precară, inclusiv cu un risc sporit de obezitate, boli cardiace, cancer şi deces prematur.

Exemplele de AUP-uri includ îngheţata, carnea procesată, chipsurile, pâinea produsă industrial, anumite sortimente de cereale pentru micul-dejun, biscuiţii, multe semipreparate şi băuturi carbogazoase.

AUP-urile conţin adeseori concentraţii ridicate de grăsimi saturate, sare, zahăr şi aditivi, ceea ce, potrivit experţilor în sănătate, lasă mai puţin loc în dietele oamenilor pentru alimente mai nutritive.

De asemenea, AUP-urile tind să includă aditivi şi ingrediente care nu sunt utilizate atunci când oamenii gătesc în bucătăriile lor, precum conservanţi, emulgatori, coloranţi şi arome artificiale.

Experţii din această echipă globală afirmă că, deşi anumite ţări au adoptat deja reguli pentru a reformula prepararea alimentelor şi a controla AUP-urile, "reacţia din domeniul sănătăţii publice globale este încă incipientă, cam la fel cum era mişcarea de controlare a producătorilor de tutun în urmă cu mai multe decenii".

Ei spun că politicile guvernamentale, inclusiv din ţările cu venituri mari, au făcut prea puţine lucruri pentru a schimba "determinanţii comerciali şi structurali ai problemei", concentrându-se în schimb pe responsabilitatea consumatorilor, parteneriate cu industria şi o autoreglementare voluntară a industriei, aşa cum se întâmplă atunci când companiile înlocuiesc zahărul din anumite alimente cu îndulcitori sau când reduc conţinutul de grăsimi din diverse preparate.

"Această inerţie a politicilor guvernamentale reflectă eforturile coordonate ale industriei AUP-urilor de a distorsiona procesul decizional şi cadrul dezbaterilor publice în interesul ei şi de a inventa apariţia unor dubii ştiinţifice", au adăugat experţii.

Ei argumentează că "ascensiunea continuă a AUP-urilor în alimentaţia umană nu este inevitabilă" şi că, deşi studiile despre efectele AUP-urilor continuă, acest fapt nu ar trebui să amâne politicile ce vizează promovarea unor diete bazate pe alimente integrale.

Proporţia AUP-urilor în alimentaţie

Cota AUP-urilor în alimentaţie rămâne sub 25% în ţări precum Italia, Cipru, Grecia, Portugalia şi în regiuni din Asia, dar este de peste 50% în Statele Unite şi în Regatul Unit, au avertizat autorii studiului. 

Articol recomandat de sport.ro

FRF așteaptă decizia lui Hagi, dar i-a ales deja înlocuitorul!