Studii: Hidroxiclorochina nu prezintă o eficacitate semnificativă contra COVID-19

62118620

Hidroxiclorochina nu prezintă o eficacitate semnificativă contra COVID-19, nici în cazul pacienţilor în stare gravă, nici al celor cu simptome uşoare, conform constatărilor a două studii publicate vineri în jurnalul medical britanic BMJ, conform AFP.

Primul studiu, realizat de cercetători francezi, a concluzionat că acest derivat al clorochininei, un medicament antimalaric, nu reduce în mod semnificativ riscurile de internare la terapie intensivă sau de deces în cazul pacienţilor spitalizaţi cu pneumonie din cauza COVID-19.

Conform celui de-al doilea studiu, realizat de o echipă de oameni de ştiinţă chinezi, hidoxiclorochina nu elimină virusul mai rapid în comparaţie cu tratamentele standard în cazul pacienţilor internaţi cu o formă "uşoară" sau "moderată" de COVID-19. În plus, efectele secundare sunt mai importante.

"Coroborate, aceste rezultate nu susţin utilizarea hidroxiclorochinei ca tratament de rutină pentru pacienţii cu COVID-19", se arată într-un comunicat de presă emis de jurnalul medical britanic BMJ, care a publicat cele două studii.

Cum s-a desfășurat primul studiu

 

Prima cercetare a implicat 181 de pacienţi adulţi internaţi cu pneumonie asociată COVID-19, care au necesitat administrarea de oxigen. 84 dintre aceşti pacienţi au primit hidroxiclorochină zilnic la mai puţin de două zile de la spitalizare, spre deosebire de ceilalţi 97.

Citește și
Bani europeni pentru femei ce vor să facă avort în alt stat UE. Doar 7 spitale publice din România fac întreruperi de sarcină
Bani europeni pentru femei ce vor să facă avort în alt stat UE. Doar 7 spitale publice din România fac întreruperi de sarcină

Faptul că li s-a administrat acest tratament nu a schimbat nimic, nici în ceea ce priveşte transferurile la reanimare (76% dintre pacienţii trataţi cu hidroxicloroquină au fost la reanimare după a 21-a zi, comparativ cu 75% în celălalt grup de pacienţi), nici mortalitatea (rata de supravieţuire în a 21-a zi a fost de 89%, respectiv, 91%).

"Hidroxiclorochina a beneficiat de atenţie la nivel mondial ca tratament potenţial pentru COVID-19 după rezultate pozitive în cadrul studiilor restrânse. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu susţin utilizarea ei la pacienţii internaţi în spital cu COVID-19 care necesitau oxigen", au concluzionat cercetătorii din mai multe spitale din regiunea pariziană.

Cum s-a desfășurat al doilea studiu

 

Al doilea studiu a implicat 150 de adulţi spitalizaţi în China, diagnosticaţi îndeosebi cu forme "uşoare" sau "moderate" de COVID-19. Jumătate dintre aceştia au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu. Şi de această dată, faptul că au primit sau nu acest tratament nu a influenţat eliminarea virusului de către pacienţi după patru săptămâni.

În plus, 30% dintre cei care au primit hidroxiclorochină au prezentat efecte adverse (cel mai frecvent a fost diareea) comparativ cu 9% în cazul pacienţilor cărora nu le-a fost administrată substanţa.

Hidroxiclorochina are susținători puternici la nivel mondial

 

Utilizată pentru tratarea bolilor autoimune, a lupusului şi artritei reumatoide, hidroxiclorochina are susţinători puternici.

Profesorul francez Didier Raoult promovează utilizarea acestui medicament la pacienţii aflaţi la debutul bolii, asociat cu un antibiotic, azitromicină, notează AFP.

De asemenea, preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut în mod regulat utilizarea acestui medicament împotriva coronavirusului.

Eficiența medicamentului, pusă la îndoială de autoritățile sanitare din mai multe țări

 

Dar, în ultimele săptămâni, mai multe studii au pus sub semnul întrebării eficienţa acestei molecule în tratamentul contra COVID-19, iar autorităţile sanitare din mai multe ţări au avertizat cu privire la riscul de apariţie a unor efecte adverse, în special la nivel cardiac, potrivit AFP.

La sfârşitul lunii aprilie, autorităţile sanitare canadiene au avertizat împotriva utilizării medicamentelor antimalarice clorochină şi hidroxiclorochină pentru prevenirea infecţiilor cu noul coronavirus sau tratarea acestora notând posibilitatea apariţiei unor "efecte secundare grave" şi recomandând utilizarea lor "doar sub supravegherea unui medic".

În aceeaşi lună, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un avertisment similar cu privire la aceste medicamente.

De asemenea, în luna aprilie, un grup de experţi americani, sub egida Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, a transmis în mod oficial că nu recomandă medicilor să îşi trateze pacienţii cu COVID-19 prin combinaţia hidroxiclorochină şi azitromicină din cauza riscurilor pentru inimă.

În ceea ce priveşte administrarea de hidroxiclorochină fără antibioticul azitromicină, grupul a explicat la acel moment că nu există încă studii riguroase pentru a se putea stabili o anumită direcţie.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
Citește și...
Bani europeni pentru femei ce vor să facă avort în alt stat UE. Doar 7 spitale publice din România fac întreruperi de sarcină
Bani europeni pentru femei ce vor să facă avort în alt stat UE. Doar 7 spitale publice din România fac întreruperi de sarcină

Comisia Europeană anunță că statele membre pot folosi bani europeni pentru a sprijini accesul femeilor la servicii medicale legale. 

Medicii arată cea mai mare greșeală a românilor care țin post. Capcanele alimentare care trebuie evitate
Medicii arată cea mai mare greșeală a românilor care țin post. Capcanele alimentare care trebuie evitate

Dr. Anca Hâncu, medic generalist, nutriţionist, doctor în ştiinţe medicale, acreditat european în medicina stilului de viaţă, atrage atenţia că în post multă lume greşeşte că nu mai mănâncă proteină animală, înlocuind-o cu carbohidraţii.

Românii se cred sănătoși, dar trăiesc tot mai bolnavi. Pierd 10 ani de viață sănătoasă față de vest-europeni
Românii se cred sănătoși, dar trăiesc tot mai bolnavi. Pierd 10 ani de viață sănătoasă față de vest-europeni

Românii trăiesc, în medie, doar 59 de ani fără limitări majore date de starea de sănătate - cu 10 ani mai puțini decât majoritarea vest-europenilor. 

Recomandări
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO

Probabilitatea ca România să devină o țintă în războiul dintre SUA și Iran e extrem de scăzută, chiar dacă Teheranul ar putea avea în arsenalul său o rachetă care, cel puțin teoretic, ar fi capabilă să ajungă până la noi în țară.

LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. SUA au reuşit să obţină controlul asupra spaţiului aerian al țării
LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. SUA au reuşit să obţină controlul asupra spaţiului aerian al țării

În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.

Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT
Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT

Ministerul Justiției a anunțat, luni, propunerile de numire pentru ocuparea funcțiilor de conducere în parchetele din sistemul de justiție.