Românii riscă să nu mai fie tratați în unele spitale din străinătate din cauza datoriilor. Ce sumă trebuie să achităm

×
Codul embed a fost copiat

Românii riscă să nu mai fie tratați în unele spitalele din străinătate din cauza datoriilor pe care statul le are către aceste unități sanitare.

Suma este colosală: peste 340 de milioane de euro. Trebuie să plătim facturi vechi din 2015, susține președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Străinii ne cer să achităm măcar eșalonat, dacă mai vrem acces la serviciile lor medicale.

Doar anul trecut, 720 de români cărora statul nu le putea asigura în timp util tratamentul necesar au plecat peste hotare. Cei mai mulți dintre ei pentru tratarea problemelor sistemului circulator - 241, apoi cei cu afecțiuni oncologice - 140 dar și copii - 102.

Peste granițe, românii au trei posibilități prin care pot primi îngrijiri medicale: urgențele - precum un infarct, un AVC, o intervenție chirugicală ori accidente - sunt asigurate cu cardul european de sănătate.

Apoi exista formularul S1 - acesta este folosit de către cei care își mută reședința temporar - pensionariii care merg la copii, studenții Erasmus, lucrătorii detașați de companii. Și a 3 a varianta formularul S2 - prin care sunt trimiși pacienții cu afecțiuni grave, care nu pot primi la timp în țară tratamentul necesar.

Citește și
Alexandru Rafila
Promisiunile ministrului Sănătății: calitatea asistenţei medicale se va îmbunătăţi simţitor, cu spitale construite rapid

Cum ar fi cei cu arsuri, boli neurologice, hematologice, cancer sau boli de inimă.

Pentru tratamentul unor oameni cu aceste probleme de sănătate statul român datorează țărilor din Uniunea Europeană peste 340 de milioane de euro. Iar unele facturi sunt emise încă din 2015.

Dr. Valeria Herdea, președintele CNAS: „Datoriile s-au acumulat mai ales pentru că în ultimii 5 ani statul a alocat mult mai puțini bani pentru aceste servicii decât a cerut Casa Națională de Asigurări de Sănătate.”

Cele mai mari datorii sunt către Gemania, peste 130 de milioane de euro. Urmează Spania cu aproape 50 de milioane de euro, Italia cu 43 de milioane și Franța cu aproape 39 de milioane.

Conform înțelegerilor, facturile ar trebui plătite în cel mult 18 luni de la finalul lunii în care pacientul a primit îngrijirile necesare.

Pe de altă parte, aproape 800 de pacienți au dat statul în judecată pentru că nu au acces la tratament. Cei mai mulți dintre ei au boli oncologice.

Vorbim de bolnavii cărora medicii le recomandă tratamente off label, adică medicamentele care nu au trecut în prospect patologia pe care o au ei, dar care ar putea să îi ajute.

Articol recomandat de sport.ro
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Citește și...
20 de pasageri sunt la terapie intensivă după turbulențele care au lovit avionul Singapore Airlines. Sunt 100 de victime
20 de pasageri sunt la terapie intensivă după turbulențele care au lovit avionul Singapore Airlines. Sunt 100 de victime

20 de persoane care se aflau la bordul avionului companiei Singapore Airlines care a trecut prin turbulenţe puternice se află la terapie intensivă în spitale din capitala thailandeză.

Promisiunile ministrului Sănătății: calitatea asistenţei medicale se va îmbunătăţi simţitor, cu spitale construite rapid
Promisiunile ministrului Sănătății: calitatea asistenţei medicale se va îmbunătăţi simţitor, cu spitale construite rapid

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, sâmbătă, că în România, calitatea asistenţei medicale se va îmbunătăţi simţitor, inclusiv prin construirea celor trei spitale regionale, promise românilor de ani de zile.

Ce s-a ales de cele 27 de spitale moderne, promise de ministerul Sănătății cu bani din PNRR. Câte ar putea fi gata în 2026
Ce s-a ales de cele 27 de spitale moderne, promise de ministerul Sănătății cu bani din PNRR. Câte ar putea fi gata în 2026

„Hemoragie de bani în Sănătate”, partea a II-a. Peste două miliarde de euro a pus la bătaie Uniunea Europeană ca să construim infrastructură medicală prin Programul Naţional de Redresare şi Reziliența. În 2026, clădirile trebuie să fie ridicate.

Recomandări
USR îl mută pe Radu Miruță la șefia MApN. Cine va prelua Ministerul Economiei
USR îl mută pe Radu Miruță la șefia MApN. Cine va prelua Ministerul Economiei

USR vrea să-l mute pe Radu Miruță, de la Economie la Apărare. Iar în locul său ar urma să fie propus senatorul Irineu Darău. Deciziile partidului vin după demisia lui Ionuț Moșteanu de la vârful MapN.

Cu cât va crește salariul minim în 2026. Compromisul la care au ajuns partidele din coaliție
Cu cât va crește salariul minim în 2026. Compromisul la care au ajuns partidele din coaliție

Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 iulie 2026 cu 300 de lei brut. Asta la schimb cu reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru marile companii.

Ce va face Trump dacă Putin respinge în continuare un acord de pace cu Ucraina. Gestul care ar putea costa serios Rusia
Ce va face Trump dacă Putin respinge în continuare un acord de pace cu Ucraina. Gestul care ar putea costa serios Rusia

Se va discuta inclusiv despre finanțarea Ucrainei pentru următorii 2 ani, dar și despre securitatea energetică și combaterea amenințărilor rusești.