Ce s-a ales de cele 27 de spitale moderne, promise de ministerul Sănătății cu bani din PNRR. Câte ar putea fi gata în 2026

×
Codul embed a fost copiat

„Hemoragie de bani în Sănătate”, partea a II-a. Peste două miliarde de euro a pus la bătaie Uniunea Europeană ca să construim infrastructură medicală prin Programul Naţional de Redresare şi Reziliența. În 2026, clădirile trebuie să fie ridicate.

Anul trecut, ministrul Sănătăţii anunţa că se va finanţa refacerea sau construirea a 27 de unităţi sanitare.

Șase au fost scoase de pe listă, după ce sumă totală acordată prin PNRR României a fost ajustată. Argumentul a fost că sunt şanse să nu fie realizate la timp. Alte cinci rămase pe listă sunt în aceeaşi situaţie.

21 de unități sanitare - construcții noi sau reabilitate, 69 ambulatorii și mii de cabinete medicale, toate finanțate cu bani din Programul Național de Reziliență. Până la finalul lui mai sunt doi ani și jumătate și ne-am aștepta ca în toate obiectivele să fie șantiere în plină desfășurare. În vreme ce unii se pregătesc de recepția lucrărilor, alții abia au început. Secția Zerlendi a Institutului Marius Nasta a fost demolată, iar în locul ei va apărea o construcție nouă, unde trebuie să se lucreze intens ca să nu piardă finanțarea europeană.

Citește și
Ciclonul care afectează Europa ajunge și în România: „Ne așteptăm la un grad ridicat de instabilitate”. Regiunile vizate de furtuni

Ar trebui să fie ridicată o clădire cu șase etaje într-un termen scurt. Un an a durat până când a ieșit hotărârea de guvern pentru demolarea vechilor clădiri. În tot acest timp zeci de hârtii s-au plimbat de la un minister la altul într-un proces birocratic care de multe ori duce la pierderea finanțărilor. Cei mai câștigați au fost cei care au avut totul pregătit când s-a lansat programul, inclusiv licitațiile atribuite cu clauză suspensivă. Așa se face că ei vor inaugura proiectele înainte de termen.

La Cluj, lângă grădina botanică, se construiește cea mai modernă clinică de neurochirurgie din țară, cu o finanțare de aproape 40 de milioane de euro.

Prof. dr. Ștefan Florian, șeful secției de neurochirurgie a spitalului județean Cluj: „Este un concept all in one.”

Clădirea se construiește pe scheletul fostei clinici de boli profesionale.

Prof. dr. Ștefan Florian, șeful secției de neurochirurgie a spitalului județean Cluj: „Aici, la parter, este zona de ambulatorii, zona de ambulatoriu care are cu cabinete de neurologie, neurochirurgie, neurofiziologie și kinetoterapie o avem aici, încă. Precum și alte facilități pentru pacienți, garderobă, înregistrare, internare. Iar dincolo de aceste zone, totul este limitat. Pacienții vor fi însoțiți. Spitalul va avea 105 paturi, din care 26 terapie intensivă și 79 de paturi pe secție. Dintre acestea, 7 paturi sunt, și o să vă arătăm zona de copii.”

Clădirea va avea toată tehnologia de vârf necesară intervențiilor, dar are nevoie și de personal.

Prof. dr. Ștefan Florian, șeful secției de neurochirurgie a spitalului județean Cluj: „Avem nevoie de 540 pentru acest spațiu. Este o fabrică de sănătate. Se vor întoarce la așa condiții.”

Lucrările ar trebui finalizate până la sfârșitul anului.

Prof. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Județean Cluj: „Am ajuns la jumătate pentru restul sunt deja demarate procedurile de achiziții.”

64 proiecte au fost scoase din lista celor 27 aprobate inițial din cauza riscului de nerealizare, după ce Uniunea a ajustat sumele alocate României din cauza schimbării indicatorilor economici, iar Guvernul a decis să taie cea mai mare sumă de la Sănătate, adică 700 de milioane de euro.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Deci ei pot să meargă, îi finanțăm din PNRR dacă își fac indicatorii, dacă nu găsim altă sursă de finanțare să continue aceste construcții.”

Alte surse înseamnă împrumuturi, dar în teritoriu n-a ajuns informația că ar fi fost accesat vreunul. 11 obiective din PNRR sunt în fază de șantier și sunt șanse să fie predate până la sfârșitul anului 2026. Alte 5 au documentația realizată și licitațiile adjudecate, dar sunt ușor întârziate și ar trebui să recupereze din decalaj, iar pentru alte 5 sunt riscuri să nu fie realizate.

Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Adică cât ți-am zis, mai e jumătate din 2024, 2025, doi ani și jumătate. Dra, gândiți-vă, că este adevărat, pare puțin și pare imposibil. Dar anul trecut la Timișoara, pentru centrul de arși au început lucrările pe 8 iunie. Anul acesta, dacă vă duceți acolo, o să vedeți că construcția este deja la etajul 4. Ritmul de construcție, tehnologia de acum. Accelerează lucrurile într-un mod remarcabil. Într-adevăr, nici nouă nu ne-a venit să credem, că n-am fost la Timișoara după patru luni și erau deja la parter. Toți ne dorim asta. Eu cred că se vor întâmpla. Sunt optimist.”

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Peste 2 miliarde de euro avem semnați de contract. Și nu e vorba numai de spitale. E vorba și de 69 de ambulatorii de specialitate, 2600 de cabinete de medicină de familie. Apropo de asta, să știți că e o problemă cu finanțarea. De ce? Pentru că cinci medici cu care noi am vorbit, susțin și-au făcut lucrări de modernizare, de ani în ori, și de zece luni așteaptă de cumpărarea facturilor. Nu, cred că e un timing. O să vă spună colegul meu exact din punct de vedere tehnic.”

Așteptăm răspunsul, însă până atunci facem o oprire într-o clădire din Iași, în cabinetul unei doamne doctor care încearcă să ia legătura cu cineva din minister. În legătură cu banii deranjează, cei 15.000 de euro pe care ar fi trebuit să-i primească demult.

Dr. Cristina Gavril, medic de familie: „Din Iași vă sun. Când se vor deconta? Am tot trimis mailuri. Eu sunt pe contractare pe plai. Să faceți mail două luni au blocat plățile ministerul sănătății. Inițial ni s-a spus că ni se vor da bani și noi să demarăm lucrările, ulterior ni s-a spus începeți voi pe banii voștri și lucrați. Cu siguranță veți primi decontul la facturile pe care le depuneți în termen de 10 zile după ce le-ați depus. Ei, acelea 10 zile s-au transformat în 10 luni.”

Alți trei medici de familie din Iași fac ultimele amenajări în noile cabinete în care își vor primi în curând pacienții. Lucrările au costat 750.000 de lei pentru a transforma cabinetele, iar 360.000 ar fi trebuit decontați de Ministerul Sănătății în zece zile de la depunerea facturilor.

Dr. Anca Deleanu, medic de familie: „N-am primit niciun feedback și nici n-am avut cu cine colabora de la Ministerul Sănătății, pentru a vedea dacă într-adevăr documentele pe care le depunem.”

Dr. Claudiu Murariu, medic de familie: „Un coleg s-a împrumutat că era amenințat de constructor cu judecată.”

Pentru a înțelege ce înseamnă pentru bolnavi investițiile în medicina de familie, facem o oprire în satul Frățila, din județul Dolj.

Holurile sunt pline de bolnavii veniți din trei județe: Olt, Dolj și Vâlcea, la medicul care le-a dat încredere că se pot trata și în cabinet, nu doar la spital.

Medicul își ascultă pacientul cu răbdare. Află că soția lui se simte mai bine după tratament.

Pacient: „Nu știe cum să vă mulțumească că și el e mai vioi, dar de ceva vreme îl dor mâinile. Despre fiecare medicul sudanez știe câte ceva.”

Doctorul Hisham Tageldin a venit în România în 1998 și a făcut medicina la Craiova. În 1998 a deschis un cabinet în sat și la început avea doi pacienți pe săptămână. În 2008 a împrumutat bani și a transformat fostul CAP în centru de permanență cu linie de gardă, salvare și farmacie. Cu sponsorizări de la pacienți a cumpărat un ecograf, un defibrilator și monitoare, iar anul trecut a renovat și s-a înscris în programul de dotare cu aparatură prin PNRR.

Ne întoarcem la doctorul Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care spune că 800 din cei 2.600 de medici au primit banii.

Alexandru Rogobete, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Și au existat o serie de probleme la început, în sensul că procedurile derulate de către aceștia nu erau conforme. Oamenii se plâng, întrebă pe medic și nu răspunde nimeni dacă sunt conforme sau nu. Bine, imaginați-vă că sunt 2.700-2.650 de medici de familie cu care lucrăm în paralel. Și este normal să apară astfel de întârzieri în răspunsuri.”

Peste 180 de milioane de euro au fost alocate medicilor de familie pentru aceste renovări și dotarea cabinetelor cu aparatură, care ar trebui să fie cumpărată de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, care n-a organizat încă licitația.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Ce se întâmplă cu proiectele care au fost reduse la măsuri și până la 1 decembrie 2016? Dintre cei care ar trebui să se ocupe de asta răspund, pentru că nu s-au fost pe proiect. Se ocupă, probabil, foarte mult și în limita competențelor pe care le au.”

Ministrul Sănătății face trimitere spre autoritățile locale care au în subordine cele mai multe unități sanitare. Dar o bună parte din PNRR este gestionată de această instituție care ar trebui să trimită echipament medical în valoare de 45.000 de euro fiecărui medic acceptat în program. Până acum, licitația n-a fost organizată. Asta în condițiile în care medicina de familie în mediul rural este aproape inexistentă. 328 de comune nu au medic de familie, iar în doar 47% dintre localități este acoperită nevoia de cadre medicale, ceea ce duce la aglomerarea unităților de urgență.

Articol recomandat de sport.ro
Un europarlamentar intră în acționariatul lui CFR Cluj: ”Nu poți să refuzi o astfel de ofertă!”
Un europarlamentar intră în acționariatul lui CFR Cluj: ”Nu poți să refuzi o astfel de ofertă!”
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 12 mai 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 12 mai 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 12 mai 2024

 

Cum au transformat radical fondurile europene spitalele rurale. Spitalul Horezu a devenit un exemplu în regiune
Cum au transformat radical fondurile europene spitalele rurale. Spitalul Horezu a devenit un exemplu în regiune

Cele mai impresionatate transformări sunt în spitalele orăşeneşti sau rurale unde fondurile europene au schimbat radical serviciile medicale şi felul în care se simt pacienţii.  

Cum s-a schimbat fața României, datorită banilor europeni. Investiții masive în spitalele din Bihor, Sibiu sau Vâlcea
Cum s-a schimbat fața României, datorită banilor europeni. Investiții masive în spitalele din Bihor, Sibiu sau Vâlcea

”Hemoragie de bani în sănătate”, PARTEA I. Au trecut 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar, dacă tragem linie, țara noastră a ieșit pe plus.  

Recomandări
De ce vicepremierul Slovaciei nu a preluat până acum atribuțiile oficiale ale prim-ministrului Fico, împușcat în stradă
De ce vicepremierul Slovaciei nu a preluat până acum atribuțiile oficiale ale prim-ministrului Fico, împușcat în stradă

Bărbatul arestat pentru tentativa de asasinare a premierului slovac a apărut, sâmbătă, pentru prima oară în fața judecătorului.

Cum a fost filmată bona de 69 de ani lovind copilul de un an aflat în grijă. „Treci și bea lăptic! Taci! Taci! Gata!”
Cum a fost filmată bona de 69 de ani lovind copilul de un an aflat în grijă. „Treci și bea lăptic! Taci! Taci! Gata!”

O femeie de 69 de ani, angajată bonă de o familie din București, a fost reținută de poliție și acuzată că a lovit copilașul de 1 an și două luni, pe care trebuia să-l îngrijească. Acum este cercetată sub control judiciar.

Mircea Geoană: sistemul de vot din România, cel mai primitiv din Europa. De ce l-a invocat pe Bill Gates
Mircea Geoană: sistemul de vot din România, cel mai primitiv din Europa. De ce l-a invocat pe Bill Gates

Sistemul de vot din România este cel mai primitiv din toată Europa, crede Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a vorbit despre „democratizarea votului”.