Protocolul de tratament pentru pacienții cu Covid-19 a fost schimbat. Care sunt principalele modificări

Protocolul de tratament pentru pacienții cu Covid-19 a fost schimbat. Care sunt principalele modificări
Pro TV

Ministerul Sănătății a aprobat, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, modificarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-COV-2 în România, aprobat printr-un alt ordin, în martie 2020.

Protocolul de tratament al infecţiei cu Covid-19 a fost revizuit în urma propunerii Comisiei de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, cu sprijinul Comisiei Științifice COVID-19 a ministerului.

Modificările au fost dictate având în vedere creșterea numărului de cazuri de COVID-19 pe teritoriul României, inclusiv a formelor severe de îmbolnăvire, și acumularea de noi date clinice, informează ministerul.

Acest protocol abordează cazul general al pacienților cu COVID-19, fără a detalia situații particulare. În elaborarea acestui protocol au fost analizate prevederile documentelor emise de OMS și ECDC, ale unor ghiduri terapeutice (1-6) și alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare. Prin recomandările privind îngrijirea pacienților cu infecție cu SARS CoV-2, prezentul material reprezintă un suport pentru deciziile comisiilor medicamentului din cadrul unităților sanitare privind utilizarea ”off-label” a unor medicamente potențial active. În această ediție, pentru prima dată sunt incluse și recomandări pentru îngrijirea la domiciliu a persoanelor infectate cu SARS CoV2.

Principalele recomandări din noul protocol de tratament al infecţiei cu Covid-19 sunt următoarele:

Citește și
Klaus Iohannis, după vizita la centrul de vaccinare anti-Covid din România
Iohannis, după vizita la centrul de vaccinare: România ar putea primi la începutul lui 2021 prima tranșă de vaccin. FOTO
Românii vor plăti mai mult dacă dispar aceste produse. Ce a spus ministrul Agriculturii

1. Persoana cu infecție asimptomatică cu SARS CoV2 nu necesită un tratament medicamentos.

2. Monitorizarea pacientului este extrem de importantă, agravarea suferinței impunând modificarea atitudinii terapeutice legat de diferite clase terapeutice utilizate.

3. Colaborarea între medici din diverse specialități medicale este necesară pentru a putea îngriji manifestările variate/complexe ale COVID-19.

4. Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat în primele 7-10 zile; de aceea antiviralele sunt recomandate în primul rând în formele ușoare și medii ale bolii!

5. Dintre antiviralele utilizabile, remdesivirul se recomandă doar în formele cu severitate medie sau mare (forme severe/critice), pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri.

6. Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică și/sau care necesită administrare de oxigen.

7. Imunomodulatoarele (tocilizumab, anakinra, dexametazonă în doze imunosupresoare, altele) sunt rezervate DOAR cazurilor cu inflamație excesivă, necontrolate de corticoizi în doză antiinflamatorie, iar alegerea lor va depinde de efectele adverse posibile și de disponibilitatea unuia sau altuia dintre ele la un moment dat.

8. Datele privind eficiența și riscurile plasmei de convalescent sunt contradictorii și nu permit formularea unor indicații certe.
9. Administrarea profilactică de anticoagulant este indicată tuturor pacienților spitalizați, cu excepția celor care primesc deja un tratament anticoagulant și care vor continua să primească doze terapeutice.

10.Infecția cu SARS CoV2 nu reprezintă o indicație suplimentară pentru administrarea de antiagregante (se menține administrarea pentru alte indicații).

11.Stabilirea riscului tromboembolic se poate face cu scoruri consacrate pentru alte afecțiuni la care se adaugă și factori de risc specifici legați de COVID-19.

12.Administrarea de doze terapeutice de anticogulant se face pentru indicațiile standard, dar și pentru pacienți cu COVID-19 cu risc trombembolic mare (agravarea suferinței respiratorii și/sau sindrom inflamator marcat) și risc hemoragic mic.

13.Antibioticele NU se utilizează în tratamentul COVID-19; ele se prescriu rareori, deoarece coinfecțiile cu SARS CoV2 sunt rare – se administrează antibiotic doar dacă se demonstrează o infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată.

14.Alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență și de riscurile de dismicrobisme: infecții cu C difficile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.
15.Pentru infecții asociate asistenței medicale care apar în timpul îngrijirii pacienților COVID-19 este important să fie decis tratamentul și în raport de circulația bacteriană în respectivul spital.

16.Principalul suport pentru pacienții cu forme severe și critice de COVID-19 este corectarea hipoxemiei; colaborarea cu medicii de terapie intensivă este esențială în aceste situații, mai ales pentru pacienții cu hipoxemie dificil de controlat.

17.Medicația simptomatică este modalitatea majoră de tratament pentru formele ușoare de boală și poate fi utilă oricărui pacient simptomatic.

18.Pentru persoanele infectate și pacienții monitorizați la domiciliu se aplică recomandările de mai sus: infectații asimptomatici nu primesc tratament, pacienții cu forme ușoare de boală primesc simptomatice, pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc (în primul rând imobilizarea la pat).

19.Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz cu consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial.

Noul protocol pentru tratarea pacienților cu Covid-19 poate fi consultat la finalul acestui articol.

 

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
De ce se fac teste puține în România, deși putem și 55.000 pe zi. Explicația lui Orban
De ce se fac teste puține în România, deși putem și 55.000 pe zi. Explicația lui Orban

România are o capacitate de testare de aproximativ 55.000 de teste pe zi și, cu toate acestea, media zilnică este de aproximativ 15.000. 

Iohannis, după vizita la centrul de vaccinare: România ar putea primi la începutul lui 2021 prima tranșă de vaccin. FOTO
Iohannis, după vizita la centrul de vaccinare: România ar putea primi la începutul lui 2021 prima tranșă de vaccin. FOTO

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, după ce a vizitat centrul de vaccinare anti-Covid din România, că vaccinarea este sigură, eficientă și voluntară și că România va primi la începutul anului viitor un milion de doze de vaccin.

Numărul de decese asociate Covid-19 a ajuns la 1,5 milioane la nivel mondial
Numărul de decese asociate Covid-19 a ajuns la 1,5 milioane la nivel mondial

Pandemia de COVID-19 a provocat moartea a cel puţin 1.495.205 de persoane în întreaga lume după apariţia bolii la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut în China, potrivit unui bilanţ comunicat de AFP.

Țara în care 100.000 de oameni au fost deja vaccinați împotriva Covid-19
Țara în care 100.000 de oameni au fost deja vaccinați împotriva Covid-19

Peste 100.000 ruși au fost vaccinați deja împotriva Covid-19, a anunţat ministrul rus al Sănătăţii Mihail Muraşko, în contextul în care Moscova şi-a prezentat vaccinul Sputnik V prin videoconferinţă în cadrul unei sesiuni ONU, relatează Reuters.

Recomandări
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă

Opoziţia guvernului Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen prin includerea României şi a Bulgariei este ruşinoasă, incorectă şi ineficientă, a declarat Walter Baier, cap de listă al Partidului Stângii Europene. 

Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”
Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”

Vladimir Putin și-a sărbătorit luni seară victoria electorală în Piața Roșie, înțesată de ruși. Liderul de la Kremlin a marcat cu o baie de mulțime și împlinirea a zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.