Poluarea casnică, la fel de periculoasă precum fumatul. Avertismentul medicilor
Fumul de țigară, poluarea din marile orașe, dar și poluarea casnică, de la sobe, pe care o găsim în zona rurală, înseamnă același lucru pentru plămâni.
Fumul este cauza inflamației cronice din plămân și care determină, secundar, hipertensiune și boli cadiace. Vorbim despre prima grupă de risc în cazul infecției cu SARS-CoV-2.
Fumul, indiferent că provine din poluarea orașului, din țigară ori dintr-o sobă cu lemne, înseamnă agresiune chimică.
Organismul uman știe să reacționeaze la orice tip de agresiune, prin inflamație. Inflamatia produsă în plămân după expunerea la fum, creează o substanță numită oxid nitric. Aceasta se poate determina printr-o investigație numită spirometrie. Demonstrează legătura între leziunile din plămân și fum.
prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog:„Inflamația respectivă începe să astupe căile aeriene, să se facă din ce în ce mai mici. Începe să le facă niște leziuni ireversibile. Odată ce se sparge, se prăbușește, e ca parbrizul la mașină. Odată ce s-a spart se împrăștie."
Parbrizul spart se numește bronșită cronică sau BPOC, adică o boală sistemică, care prespune lipsa cronică de oxigen.
dr. Andreea Vlădău, medic specialist pneumolog: „Un pacient nu are afectat doar plămânii, apare și hipertensiunea, boli cardice, prin simplul fapt că a inhalat fum, fie că de țigară, fie că e de alt tip. Riscul e mai mare de infecție COVID și de orice alt tip de infecție, dar în primul rând de COVID, care are legătură cu receptori pulmonari printr-un mecanism în care e această hipoxie, lipsa de oxigenare cronică. Deosebit în COVID sunt mecanismele lui rapide, se degradează starea dintr-o dată."
Bronșita cronică este o boală frecventă în România, din păcate slab diagnosticată în primele faze. Deși diagnosticul presupune doar o spirometie, adică suflați într-un dispozitiv, care vă evaluează astfel funcția respiratorie.
Pentru persoanele deja diagnotiscate cu bronșită cronică, dar și cu astm, medicii spun că, în această perioadă, în care e imposbil de efectuat o spiromerie într-un cabinet medical, să apeleze la aparatele personale.
dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: „Până să ajungă la medic, aceste persoane pot să-și măsoare acasă funcția respiratorie. Rolul lui de de a-l ajuta pe pacient să vadă cât de gravă e problema lui respiratorie. Pacienții sunt învățați să își evalueze simptomele și să le coreleze cu ce spune aparatul.”
Un astfel de aparat se găsește în farmacii, iar rezultatele se pot trasnmite direct pe telefonul medicului.
