Deși este considerată o boală a copilăriei, aceasta poate apărea la orice vârstă în cazul persoanelor care nu au dobândit imunitate. 

La început, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Însă rujeola poate evolua spre complicații serioase, care pun viața în pericol. Din fericire, vaccinarea oferă o protecție eficientă împotriva acestei infecții. Află care sunt primele simptome ale rujeolei și cum se transmite boala.

Cauze și mod de transmitere

Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase și este cauzată de infecția cu virusul rujeolic, din genul Morbillivirus, prezintă Cleveland Clinic. 

Potrivit Health Direct, 9 din 10 persoane care nu prezintă imunitate împotriva rujeolei se vor infecta dacă iau contact cu o persoană infectată. 

Virusul se transmite în principal pe calea aerului, atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește, răspândind picături respiratorii care conțin agentul patogen (picături Flügge). Astfel, virusul este contactat prin inhalare. 

O altă cale de transmitere este prin atingerea obiectelor/suprafețelor contaminate cu picăturile Flügge, urmată de atingerea gurii, ochilor sau nasului. 

Picăturile rămân contagioase în aer și pe suprafețe timp de până la 2 ore după ce persoana infectată a părăsit încăperea. Așadar, transmiterea bolii nu presupune neapărat un contact fizic apropiat cu o persoană bolnavă. 

Deși erupția nu apare de la început, copilul este contagios încă din primele zile. Acesta poate răspândi infecția timp de 4 zile înainte de apariția erupției și 4 zile după debutul acesteia. 

Riscul de infecție este ridicat în cazul copiilor nevaccinați, precum și în rândul sugarilor care nu au ajuns încă la vârsta recomandată pentru efectuarea vaccinului. De asemenea, riscul este mai mare dacă a fost efectuată doar o singură doză de vaccin. 

Semnele și simptomele pojarului

Primele simptome ale pojarului

Simptomele pojarului debutează la 7-14 zile după infectarea cu virusul rujeolic. Primele manifestări ale rujeolei seamănă adesea cu cele ale unei infecții respiratorii (cum ar fi o răceală comună), prezintă Mayo Clinic:

  • Febră, care poate fi ridicată (peste 40,6 °C);
  • Tuse uscată;
  • Rinoree (secreții nazale);
  • Stare generală alterată și oboseală;
  • Conjunctivită (înroșirea ochilor și lăcrimare).

Semnul Koplik

După 2-3 zile de la apariția acestor manifestări, pot apărea petele Koplik. Acestea reprezintă puncte mici, albicioase, înconjurate de un halou roșu, care apar în cavitatea bucală, pe partea internă a obrajilor și a buzelor. Petele Koplik sunt un semn specific al rujeolei, însă nu apar în toate cazurile, iar uneori pot fi dificil de observat. 

Erupția cutanată din rujeolă

Erupția cutanată caracteristică nu apare de la început, ci de regulă, la 3-5 zile după debutul simptomelor. Acesta este unul dintre motivele pentru care pojarul poate fi dificil de recunoscut în primele zile. 

Erupția cutanată a pojarului este caracterizată de pete roșii sau roz-roșiatice, plate sau ușor reliefate, care nu provoacă mâncărime. De obicei, aceasta începe la nivelul feței, gâtului și în spatele urechilor, apoi se extinde treptat spre trunchi, brațe și picioare. 

Aspectul poate varia în funcție de nuanța pielii. În cazul persoanele cu pielea închisă la culoare, erupția poate fi mai dificil de observat, explică National Health Services UK.

La început, petele pot fi separate, însă pot deveni confluente pe măsură ce erupția se extinde. Ulterior, petele se estompează în următoarele 4-8 zile. 

Complicațiile pojarului

Mulți copii se recuperează fără probleme pe termen lung după rujeolă. Cu toate acestea, rujeola este o boală serioasă, iar evoluția nu este întotdeauna favorabilă. Unii pacienți pot dezvolta complicații severe, potențial fatale. 

Conform Mayo Clinic, printre complicațiile rujeolei se numără:

  • Diaree, vărsături și deshidratare severă;
  • Infecția urechii;
  • Pierderea vederii;
  • Bronșită, laringită și laringotraheobronșită (crup);
  • Pneumonie (infecție la nivelul plămânilor);
  • Encefalită (infecție la nivelul creierului, care poate cauza daune permanente);
  • Complicații în sarcină (cum ar fi avort spontan sau naștere prematură);
  • Deces.

Pneumonia și encefalita reprezintă principalele complicații responsabile de cazurile de deces din rândul persoanelor infectate cu rujeolă. 

Potrivit aceleiași surse, rujeola poate cauza, mai rar:

  • MIBE (measles inclusion body encephalitis) – infecție severă a creierului, care poate apărea la persoanele cu sistemul imunitar slăbit;
  • Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) – afecțiune a creierului care apare tardiv, la 7-11 ani de la infecție. Copii care au avut rujeolă înainte de vârsta de 2 ani sunt mai predispuși la această complicație;
  • „Amnezia” imunitară: Rujeola poate ”șterge” memoria sistemului imunitar. Cu alte cuvinte, acesta își pierde capacitatea de a se apăra împotriva unor agenți patogeni întâlniți deja. 

Persoanele nevaccinate prezintă cel mai mare risc de a contracta rujeola, iar următoarele grupe de pacienți sunt mai predispuse la complicații:

  • Copiii sub 5 ani;
  • Femei însărcinate;
  • Adulți cu vârsta peste 20 de ani;
  • Persoane cu sistemul imunitar slăbit (pacienți oncologici sau infectați cu HIV);
  • Pacienți cu malnutriție severă si cu deficit de vitamina A. 

În ciuda disponibilității vaccinului, în anul 2024 au fost raportate aproape 95.000 de decese cauzate de rujeolă la nivel global, prezintă Organizația Mondială a Sănătății. Majoritatea au survenit în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, nevaccinați sau care nu au primit ambele doze de vaccin. 

Îngrijirea și tratamentul în cazul pojarului

Potrivit există un tratament specific pentru rujeolă. Îngrijirea presupune ameliorarea simptomelor și prevenția complicațiilor. Se recomandă:

  • Dietă echilibrată;
  • Consum suficient de lichide pentru a preveni deshidratarea;
  • Odihnă;
  • Administrare de antitermice pentru scăderea febrei, conform indicațiilor medicului.

Antibioticele nu tratează rujeola, însă medicul le poate prescrie în cazul apariției pneumoniei sau unei infecții la nivelul urechii. De asemenea, specialistul poate recomanda administrarea vitaminei A în scop profilactic, pentru a preveni deteriorarea vederii.

Pentru a evita răspândirea infecției, este esențială izolarea pacientului. 

Metode de prevenție a rujeolei

Principala metodă de prevenire a rujeolei și a complicațiilor acestei afecțiuni este imunizarea prin vaccinare, care se efectuează în două doze. Conform schemei naționale de imunizare din România, prima doză a vaccinului ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă) se administrează la vârsta de 12 luni, iar a doua doză, la vârsta de 5 ani.  

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit aproximativ 59 de milioane de decese între anii 2000 și 2024. 

Respectarea măsurilor de igienă (cum ar fi spălatul corect pe mâini) este, de asemenea, o indicație importantă pentru prevenirea infecțiilor.

Așadar, rujeola se asociază cu o serie de complicații amenințătoare de viață. Soluția pentru prevenirea acestora este vaccinarea. Cere mai multe informații medicului de familie!