Potrivit datelor oficiale ale ministerului Apărării, când a început războiul în Ucraina, în 2022, piloții români au realizat 25.000 de ore de zbor. Apoi, în anul 2023, 21.000 de ore de zbor, iar în 2024: 20.000 de ore de zbor. O scădere constantă, foarte vizibilă, care s-a menținut și în 2025, cu 18.000 de ore de zbor.
Această situație nedorită are loc în condițiile în care România a tot primit avioane F-16.
Cu toate acestea, deși românii primesc din ce în ce mai multe avioane, piloții militari zboară din ce în ce mai puțin.
Într-un interviu acordat jurnalistului Paul Angelescu pentru emisiunea ”România, te iubesc!” de la PRO TV, ministrul Miruță a declarat că ”numărul de ore pe avioanele de luptă este în creștere, pentru că se ridică foarte des misiuni de poliție aeriană”.
„Avem mai puțini piloți decât avioane. Avioanele nu zboară singure. Numărul de ore pe avioanele de luptă este în creștere, pentru că se ridică foarte des misiuni de poliție aeriană împotriva dronelor, ceea ce, mă rog, nu-i foarte eficient, dar ajută și cu pregătirea piloților și e o protecție, ultimă, în caz de ceva major în anumite situații. Este o chestiune de resurse”, a declarat Radu Miruță.
Resurse umane și financiare, ambele insuficiente
Întrebat direct dacă problema este legată de resursa umană sau de banii disponibili pentru carburanți, Radu Miruță a răspuns că ambele aspecte sunt deficitare:
„Mai trebuie și și. Adică și uman și financiar. Financiară nu înseamnă doar carburanți, înseamnă și baze logistice și costuri de mentenanță, care sunt foarte mari”, a declarat ministrul interimar al Apărării.
Banii au fost alocați, dar au fost redirecționați
Problema nu pare să fie legată strict de bani, având în vedere că, pentru anul 2025, fuseseră programate 30.000 de ore de zbor, dar s-au realizat doar 18.000, ceea ce înseamnă că fondurile pentru orele de zbor au existat la un moment dat.
Radu Miruță a explicat că bugetul alocat inițial pentru aceste ore de zbor a fost, până la urmă, folosit pentru alte cheltuieli:
„Da, dar vă mai aduc un parametru care trebuie luat în calcul. Cu banii ăștia s-au consumat la final, bugetul s-a executat. Înseamnă că s-au mutat dintr-o parte pe alta, s-au mutat spre altă cheltuială”, a declarat ministrul.
Mai multe condiții trebuie îndeplinite simultan
Ministrul interimar al Apărării a mai spus că orele de zbor nu pot crește izolat, ci depind de mai mulți factori care trebuie să evolueze în paralel:
„Așteptarea este pe mai multe variabile. Este să învețe să zboare mai mult, să aibă avioane moderne, să aibă echipament modern, să aibă muniție. Toate astea costă. Nu este suficient să ne așteptăm doar ca militarul să zboare mai mult dacă restul nu se conjugă în paralel cu acest număr crescut de ore. Este o chestiune de resurse. Da, în Ministerul Apărării sunt și zone în care resursele sunt nu foarte eficient consumate”, a mai spus Radu Miruță.
Precizări suplimentare ale Ministerului Apărării Naționale: „Piloții nu au putut parcurge etapele necesare de calificare pentru evoluția pe F-16”
Pe de altă parte, într-un punct de vedere care fost transmis redacției Știrile Pro TV, Ministerul Apărării Naționale a detaliat factorii care au influențat această situație .
Oficialii ministerului spun că numărul piloților este mic deoarece nu există suficiente avioane IAR-99 pentru instruirea acestora, ”ca urmare a întârzierii termenului de finalizare a programului de modernizare”.
„În lipsa platformei intermediare de antrenament în zbor, piloții nu au putut parcurge etapele necesare de calificare pentru evoluția pe aeronava F-16, ceea ce a condus implicit la limitarea capacității de utilizare a acesteia și la reducerea numărului total de ore de zbor realizate. (...)
Execuția orelor de zbor este direct dependentă de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat. În anul 2025, au existat limitări generate de durata mare a proceselor de formare și conversie pe aeronava F-16, fluctuații de personal generate de mutări interne, treceri în rezervă etc.;
Decalajul temporal între alocarea resurselor și efectele operaționale. Fondurile alocate și utilizate în anul 2025, în special cele destinate înzestrării și mentenanței, produc efecte asupra capacității de zbor cu un decalaj semnificativ. Contractele aferente acestor domenii au, în mod uzual, termene de livrare și implementare de la câteva luni până la câțiva ani, ceea ce determină imposibilitatea reflectării imediate a execuției bugetare în creșterea numărului de ore de zbor.
Cu toate acestea, executarea activităților aeronautice a fost adaptată în permanență la cerințele operaționale, misiunile internaționale și angajamentele asumate față de partenerii NATO, fiind îndeplinite toate obiectivele operaționale.” - a transmis Ministerul Apărării Naționale.
