Generații întregi au crescut convinse că dacă sar peste micul dejun își pun sănătatea în pericol, se vor îngrășa sau nu vor avea energie pentru restul zilei.
În ultimii ani însă, cercetările au arătat că lucrurile sunt mai nuanțate. Pentru unele persoane, micul dejun poate avea beneficii importante, în timp ce pentru altele nu există dovezi că omiterea lui afectează sănătatea, dacă alimentația rămâne echilibrată.
Mai surprinzătoare este însă originea acestui slogan. Deși mulți îl consideră o recomandare medicală veche de secole, expresia „micul dejun este cea mai importantă masă a zilei” s-a impus abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul schimbărilor sociale, al campaniilor de marketing și al dezvoltării industriei cerealelor.
De unde a pornit sloganul „micul dejun este cea mai importantă masă a zilei”
Contrar percepției populare, oamenii nu au considerat dintotdeauna micul dejun cea mai importantă masă a zilei. Potrivit istoricului Heather Arndt Anderson, autoarea volumului Breakfast: A History, în Antichitate grecii și romanii mâncau dimineața, iar în Evul Mediu european prima masă era adesea luată târziu, fiind privită chiar ca un posibil exces. Abia Revoluția Industrială și apariția cerealelor pentru micul dejun au schimbat obiceiurile alimentare, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea John Harvey Kellogg a dezvoltat fulgii de porumb, iar fratele său, Will Keith Kellogg, i-a transformat ulterior într-un succes comercial. Ulterior, campaniile publicitare au transformat micul dejun într-un simbol al sănătății și productivității.
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, ideea că un mic dejun „corect” te face mai sănătos și mai productiv s-a consolidat în prima jumătate a secolului XX, pe fondul campaniilor publicitare ale industriei cerealelor. Reclamele promovau conceptul de „complete breakfast”, iar cerealele fortificate cu vitamine erau prezentate drept alegerea ideală pentru întreaga familie.
Totuși, sloganul care avea să devină celebru nu îi aparține lui Kellogg. Jurnaliștii de la ABC Australia arată că expresia „breakfast is the most important meal of the day” apărea deja în publicații precum Good Housekeeping încă din anii 1880, înainte ca marile companii alimentare să o transforme într-un instrument de marketing.
Cum au ajuns baconul și ouăle simbolul micului dejun
În anii 1920, compania Beech-Nut, producătoare de bacon, se confrunta cu scăderea vânzărilor. Pentru a schimba situația, l-a angajat pe Edward Bernays, considerat părintele relațiilor publice moderne și nepot al celebrului psihanalist Sigmund Freud.
Potrivit The Guardian, Bernays a pornit de la ideea că oamenii ar putea fi convinși mai ușor de autoritatea medicilor decât de o simplă reclamă. El a solicitat opinia a mii de doctori americani cu privire la beneficiile unui mic dejun consistent, iar răspunsurile favorabile au fost apoi prezentate în presă drept dovada că un mic dejun bogat, bazat pe bacon și ouă, este recomandat pentru sănătate.
Campania a avut un succes uriaș și a schimbat definitiv modul în care milioane de oameni priveau prima masă a zilei.
Este sau nu micul dejun obligatoriu pentru toată lumea
Dacă în urmă cu câteva decenii răspunsul ar fi fost aproape unanim „da”, astăzi medicii și cercetătorii sunt mult mai rezervați. Consensul actual este că nu există o regulă universală valabilă pentru toată lumea, iar efectele micului dejun depind de stilul de viață, starea de sănătate și chiar de senzația individuală de foame.
Una dintre cele mai cunoscute cercetări pe această temă este Bath Breakfast Project, realizat la Universitatea din Bath. Profesorul James Betts, coordonatorul proiectului, spune că dovezile actuale nu susțin ideea unei recomandări universale.
„Micul dejun poate fi sau nu cea mai importantă masă a zilei, dar este cu siguranță una dintre mesele care merită cercetată în continuare”, a declarat cercetătorul pentru BBC Future.
Ce spun specialiștii despre obiceiul de a sări peste micul dejun
În ultimii ani, popularitatea postului intermitent (intermittent fasting) a alimentat ideea că micul dejun poate fi eliminat fără nicio consecință. Nici aici răspunsul nu este atât de simplu.
Profesorul Alexandra Johnstone, specialist în cercetarea apetitului la Universitatea din Aberdeen, spune că micul dejun este important mai ales pentru persoanele care se trezesc cu senzație de foame.
„Dacă îți este foame dimineața, este logic să mănânci. Dacă nu simți nevoia și alimentația ta rămâne echilibrată pe parcursul zilei, nu există dovezi solide că simpla amânare a primei mese îți afectează sănătatea”, a explicat ea pentru BBC Future.
Profesorul Courtney Peterson, cercetător în crononutriție la University of Alabama at Birmingham, spune că accentul nu ar trebui pus doar pe micul dejun.
„Poate că întrebarea mai importantă nu este dacă sărim peste micul dejun, ci la ce oră luăm ultima masă a zilei. Organismul procesează diferit alimentele consumate seara târziu”, a declarat ea pentru BBC Future.
Profesorul Fredrik Karpe, specialist în metabolism la Universitatea Oxford, explică faptul că organismul este programat să utilizeze hrana diferit în funcție de momentul zilei.
„Ritmul circadian influențează felul în care metabolizăm alimentele, ceea ce înseamnă că momentul meselor poate conta aproape la fel de mult ca ceea ce mâncăm”, a declarat el pentru BBC Future.
Imaginea de ansamblu este, așadar, mult mai complexă decât vechiul slogan. Nu există suficiente dovezi pentru a spune că fiecare persoană trebuie să mănânce imediat după trezire, însă există argumente biologice care susțin beneficiile unei alimentații distribuite în prima parte a zilei pentru anumite persoane.
