În plus, în momentele în care devenea operaţională, dădea erori: din 600 de teste făcute de către o singură firmă, 80% au fost neconforme. În plus, normele de aplicare nu au fost încă adoptate, la mai bine de trei ani de la publicarea legii. Miercuri dimineaţă, platforma era operaţională. Totuşi, transportatorii cer amânarea amenzilor cu şase luni, în condiţiile în care sistemul va fi implementat de la 1 octombrie.
„CNAIR anunţă încheierea etapei de testare a platformei TollRo, începută la 15 septembrie 2026, şi confirmă că aceasta este pregătită pentru utilizare”, era anunţul făcut de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 25 septembrie. „Etapa de testare a platformei TollRo se va încheia pe 29 septembrie 2026”, au mai transmis reprezentanţii CNAIR.
„Nu funcţionează”, declara sec marţi pentru News.ro Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Întrebat ce erori semnalează, răspunde că pur şi simplu aplicaţia nu se deschide. „Nu funcţionează. Dacă nu funcţionează, ce erori să dea? Prima chestie, ca să funcţioneze, trebuie să poţi să o deschizi”, arată Dinescu.
„Sistemul nu funcţionează. Au încercat câţiva transportatori de la noi să se integreze şi nu se pot loga (nu pot accesa aplicaţia, n.r.), nimic”, confirma pe 29 septembrie pentru News.ro şi Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).
Faptul că nu pot iniţia aplicaţia este doar una dintre probleme. Şi când au acces la ea, dă erori extrem de grave: nu încadrează corect vehiculul în clasa de poluare, durează mult până emite un tichet de rută sau transmite diferenţe mari între tarifare şi facturare, pe acelaşi traseu, pentru a da câteva exemple.
În total, transportatorii au centralizat 140 de întrebări referitoare la gestionarea TollRo. Nu au primit răspunsurile de la autorităţi. Ar putea primi, în schimb, amenzi din 1 octombrie, de la ora zero.
Erori grave în 80% din peste 600 de teste
Din 1 octombrie 2026, principiul de operare în cazul vehiculelor de marfă de peste 3,5 tone se schimbă. Nu mai plătesc rovinietă pe o perioadă de timp ci achită între 0,08 şi 0,62 lei/ km, în funcţie de greutate, tipul drumului (autostradă, expres ori naţional) şi norma de poluare.
Conform datelor oferite de UNTRR, sunt 48.000 de firme de transport în România care operează 185 - 187.000 de vehicule cu masa de peste 3,5 tone.
„Din astea 48.000, vreo 19.000 sunt omul şi maşina. Pe urmă, cam 82% au până la zece camioane, inclusiv. Vreo 3.500 de firme au între 11 şi 100 de camioane iar vreo 200 de firme peste 100 de camioane”, radiografiază succint Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), starea parcului auto.
Cu cât sunt mai multe camioane sau utilaje mari într-o companie, cu atât sunt mai multe bătăi de cap.
„Am făcut o simulare şi emiterea unui singur tichet durează undeva, la cinci minute. La 300 de maşini, înseamnă aproximativ 1.500 de minute, adică 25 de ore doar ca să emiţi câte un tichet pentru fiecare maşină. Şi asta, presupunând că fiecare maşină are o singură cursă şi că traseul este cunoscut dinainte, dar la unii operatori camioanele pleacă în funcţie de comenzile pe care le primesc pe parcursul zilei, deci nu pot sta să pregătească de dimineaţă 300 de tichete, cu toate traseele”, arată Dinescu.
Aplicaţia nu rulează în prima etapă pe echipamentele de bord ale autoutilitarelor, cum se întâmplă în alte ţări, ci doar pe un telefon mobil inteligent, cu care trebuie dotat şoferul.
„Din ce am testat, nu pot fi pornite simultan mai multe sesiuni de live tracking (urmărirea în direct, n.r.) de pe acelaşi profil. Dacă o maşină are deja sesiunea pornită şi încercăm să pornim pentru altă maşina, apare mesajul «Aveţi deja o sesiune activă». Asta ar fi o problemă destul de mare pentru firmele care au mai multe maşini în trafic, în acelaşi timp. Dacă avem problema asta la două maşini, la o firmă cu 50, 100 sau 300 de camioane care circulă simultan deja nu mai poate fi folosita varianta asta”, susţine Dinescu.
„Nici varianta cu live tracking (urmărirea în direct, n.r.) pe telefonul şoferului nu prea îi ajută. Sunt şoferi care nu au smartphone (telefon inteligent, n.r.) sau care nu se descurcă foarte bine cu aplicaţiile. În plus, există riscul ca şoferul să termine cursa şi să uite aplicaţia pornită, iar aceasta să continue să înregistreze deplasarea”, explică secretarul general al UNTRR.
Una dintre cele mai grave probleme este cea a erorilor, atunci când aplicaţia totuşi funcţionează. De exemplu, acelaşi traseu, Bascov - Zalău, pe tichet de rută a fost tarifat 144.42 lei în vreme ce sesiunea Live Traking a facturat 156.90 lei.
„Au fost făcute 600 de teste, de către o singură firmă, iar 80% sunt în deficienţă! Pentru aceste 80%, firma a zis «de la 1 octombrie, dacă sistemul nu se schimbă, eu primesc amenzi sau penalităţi pentru aceste curse»”, spune Dinescu.
O altă anomalie vizează camioanele electrice sau pe cele fără normă în acte. Legea 226/2023 spune că, atunci când clasa de emisii nu poate fi stabilită, se aplică Euro 0, adică tariful cel mai mare. Scutite de taxe în alte ţări, camioanele electrice ar urma să fie taxate în România ca poluatori de top.
