Lipsa medicilor de urgență în provincie, boala cronică a sistemului de sănătate. Doctorii se pot detașa, dar nu vor

×
Publicitate

Lipsa medicilor de urgență este o problemă cronică a sistemului de sănătate. Iar situația este gravă mai ales în orașele mici.

La Călărași și Giurgiu, de exemplu, sunt doar câte patru medici de urgență, iar în Vrancea și Covasna câte șase. Parlamentul a votat o modificare legislativă care să reglementeze detașarea specialiștilor din Unitățile de Primiri Urgențe, însă prea puțini vor să meargă în provincie.

La Spitalul Orășenesc Hârșova este nevoie de cinci medici de urgență. Orașul nu are nici măcar gaze naturale, așa că doctorii nu prea se gândesc să se mute aici.

Medicii de urgenţă lipsesc din zeci de spitale orăşeneşti, municipale și chiar județene. În prezent, în unitățile de primiri urgențe sunt mai puţin de 1.200 de medici de urgență.

Problema este că mai mult de jumătate dintre ei sunt în spitalele mari, în zonele universitare, în timp ce în spitalele mici este o lipsă acută. Deficitul se va accentua în câțiva ani dacă ne gândim că aproape 2/3 din aceşti medici au peste 45 de ani și tot mai puțini tineri merg către această specializare.

Autoritățile vor ca deficitul din spitalele mici să fie acoperit prin detașarea unor specialişti de la spitalele mari. La cerere, aceștia ar putea să facă gărzi în spitalele din provincie ori să fie detașați pentru o anumită perioadă. Autoritățile locale ar putea să le acopere cazarea și transportul.

Medic: „Dacă ar fi nevoie, poate m-aş duce''

Medicii cu experiență din unitățile de primiri urgențe ale spitalelor mari spun însă că nici ei nu sunt suficienţi. Cei de la Bagdasar, de exemplu, fac și câte opt gărzi pe lună. Zilnic au aproape 200 de pacienţi. Mulţi dintre ei nu sunt din Bucureşti.

Daniela Moise, medic primar medicină de urgență: „Ce este din Călăraşi, Giurgiu, ce este împrejurul Bucureștiului vine direct aici. Avem șapte posturi libere, am organizat concurs, nu a venit nimeni să le ocupe''.

Pe 17 noiembrie va fi organizat concursul de rezidențiat. Rămâne de văzut câți dintre candidaţi vor alege să se specializeze în medicina de urgenţă.  

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Președinta CNAS sugerează nevoia vaccinării obligatorii. Șefa de la „Babeș” vrea lege, pentru că „nu mai este o alegere”

Președinta CNAS sugerează că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie. Valeria Herdea susține că vaccinarea nu ar trebui discutată ca opțională, pledând printr-o comunicare prin care oamenii să înţeleagă beneficiile vaccinării.

Acesta este singurul lucru pe care un medic oftalmolog spune că NU ar trebui să îl facem niciodată. Este "rău... foarte rău”

Ochiul uman este considerat cel mai complex organ al corpului, după creier, și conține peste 2 milioane de părți funcționale. Aproximativ 80% din procesul de învățare are loc prin intermediul vederii. 

Primul om din lume vindecat definitiv de diabet de tip I. Intervenția revoluționară durează 30 de minute

China a anunțat primul caz din lume de vindecare a diabetului de tip I, un flagel global considerat până acum incurabil. Reușita vine la câteva luni după ce oamenii de știință chinezi anunțaseră și vindecarea în premieră a unui caz de diabet de tip II.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.