În România, legea malpraxis nu funcționează. Autoritățile se chinuie de aproape 2 ani să o schimbe
Consiliul superior de medicină legală vine cu o serie de precizări legate de expertiză medico-legală, în cazul pacientului mort la spitalul Sfântul Pantelimon.
Potrivit experţilor, probabilitatea ca decesul bărbatului să se fi produs la acel moment din cauza scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%.
Aceasta expertiză ajunsă la procurori a fost contestată în spaţiul public, inclusiv de preşedintele Colegiului medicilor, a cărui demisie o cer legiştii.
Legiştii afirmă că au identificat 3 deficiențe majore - scăderea bruscă și nu în trepte a dozei de noradrenalinaă
scăderea dozei în condițiile în care tensiunea arterială era mică şi faptul că procedura medicală nu a fost consemnată în fişa medicală.
Pacientul a murit la o oră după scăderea bruscă a dozei, iar probabilitatea ca decesul să se fi produs la acel moment din cauza scăderii dozei de noradrenalina este de peste 99 la sută, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare a stării pacientului data de afecţiunile pe care le avea - subliniază legiştii.
Aceste clarificari vin în contextul în care au fost dezbateri în spaţiul public legate de faptul că expertiza medicilor legişti a fost contestată atât de medici din alte specializări, cât şi de președintele Colegiului medicilor din România, Daniel Coriu. Acesta susţine că ar fi fost nevoie şi de expertiza unui medic de terapie intensivă.
În acelaşi timp, între Colegiul Medicilor şi medicii legişti mai există un subiect de dispută, şi anume modificarea legii malpraxis, aflată în discuţii la Ministerul Sănătăţii de aproximativ 2 ani. Legiştii reproşează faptul că experții medicali care pot analiza cazurile de malpraxis să nu fie subordonaţi Colegiului medicilor, ci să fie o entitate independentă.
În prezent, cei care vor să facă reclamaţii se pot adresa: comisiei de malpraxis de pe lângă Direcțiile de Sănătate Publică, comisiei de disciplină a Colegiului Medicilor, la poliție sau direct la instanța civilă. Anchetele pot dura ani de zile.
Cele mai multe sesizări sunt penale, pentru că oamenii nu au încredere în Colegiul Medicilor care ar trebui să își ancheteze colegii. În ultimii cinci ani, forul a ridicat dreptul de a practica medicina doar în cazul a 2 doctori. Iar în România legea malpraxis nu funcționează.
Dr. Ovidiu Palea, medic primar ATI: „În România unde este totul ambiguu, cu cât legea este mai tulbure și ne afectează sigurata profesională, la nivel mondial se practică medicina defensivă pentru că ne e teamă de procese și atunci atunci este mai ușor să refuz decât să fac. Pacientul este cel care pierde în final.”
Fiecare medic este obligat să aibă o poliță de malpraxis, dar sumele acoperite rar ajung la 100 de mii de euro. Mai mult, acoperă în mare parte daune materiale, iar majore sunt daunele morale, care sunt mult mai mari.
În multe țări în zona penală ajung exclusiv cazurile în care medicul a greșit intenționat sau când neglijența este foarte mare. Și asta pentru că există filtre de mediere. În Franța, spre exemplu, cele mai multe dintre probleme sunt soluţionate de o comisie specială din care fac parte reprezentanți ai pacienților, ai medicilor, ai spitalelor și firmelor de asigurări, dar și un magistrat. Peste 80% din cazuri sunt rezolvate la acest nivel în mai puțin de un an, iar pacienții sunt despăgubiți rapid.
Autoritățile de la noi se chinuie de aproape 2 ani să schimbe legea malpraxis. Colegiul Medicilor propune o înțelegere amiabilă între medic și pacient, prin intermediul firmei de asigurări, iar asiguratorul va solicita unui expert medical independent - acreditat de CMR și de Ministerul Justiţiei - să evalueze situația. Dacă în baza expertizei va rezulta că a fost malpraxis, va exista o înţelegere amiabilă între asigurator şi pacient. Primul propune o sumă, iar dacă pacientul o acceptă, atunci se încheie litigiul şi acesta nu va mai avea nici o pretenţie.
Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor România: „Corpul experților medicali independenți. Medici care diferite specialități care să aibă un training minimal realizat împreună cu ministeriul justiției și aceștia să fie capabili să ofere această expertiză corectă pe domeniul specific'.”
În prezent experții de la medicină legală, cei care fac expertizele medico-legale solicitate de organele judiciare în cazurile de culpă medicală, pot cere părerea specialiștilor, însă acest lucru nu este obligatoriu. În plus...
Dr. Gabriel Gorun, medic primar medicină legală: „Odată ce Colegiul Medicilor a dorit ca legea să se schimbe în direcția pe care și-a au propus-o, ei au refuzat să mai colaboreze cu noi. Pe lângă problemă generală pe care o poate genera un astfel de for, respectiv că îmi judec propriii membri în cadrul unui for propriu, deci nu las un terț exterior, nu cred că mai există o breaslă care să-și facă exclusiv analiza a acuzelor doar în cadrul breslei.”
Dr. Ovidiu Palea, medic primar ATI: „În străinătate expertul medical este o profesie pe care o menții și vrei să fii chemat ca expert parte pentru că ai rezoluții corecte, sunt plătiți bani grei, muncesc pentru treaba asta, dau opinii validate și devine o profesie secundară.”
La Ministerul Sănătății a fost format un grup tehnic de lucru pentru a schimba legea malpraxis, însă nu au fost incluși tocmai cei de la la Institutul de Medicină Legală. Și abia săptămâna trecută s-a stabilit necesitatea unei discuții formale cu Ministerul Justiției.
Etichete: colegiul medicilor, malpraxis, medici,
.webp)
