Medicii care vin de acasă pentru a salva pacienții cu AVC. În România nu există gărzi pentru trombectomie
În România, doar unul din șapte pacienți beneficiază de trombectomie - acea procedură care salvează vieţi, în cazul unui accident vascular cerebral.
Chiar dacă în rețeaua de tratament au fost introduse trei noi spitale, tot nu sunt suficiente centre. Mai mult, din cauza lipsei de specialiști, nicăieri în țară nu există gardă, pentru această intervenție. La Spitalul Universitar din București, medicii vin din timpul lor liber, să-i ajute pe bolnavi. „Pacienții nu au nicio vină că fac AVC în afara orelor de program'', spun doctorii.
Este sâmbătă, puțin înainte de prânz. Echipa de la Spitalul Universitar primeşte un mesaj de la o colegă de la Floreasca: o femeie de 54 de ani a făcut un AVC și are nevoie de trombectomie - procedura prin care cheagul de sânge este scos din creier. Medicii sunt acasă, dar se mobilizează imediat și vin la spital. Sunt singura șansă pe care o are pacienta.
Femeia a fost adusă în stare foarte gravă, intubată, însă datorită acestor medici creierul ei se oxigenează din nou. Fata ei a venit într-un suflet pentru a sta de vorbă cu cei care i-au salvat mama.
Medic: „Tot emisferul de pe partea stângă nu a primit sânge de la ora 9:45. De aceea nu te înţelegeai cu ea, nu vorbea, nu mișca pe partea dreaptă. AVC este o treabă foarte serioasă.”
Fiică: „Știu că mamaia a murit acum trei luni, fix de asta. Vă mulțumim din suflet și sper să se facă bine!”
În sala de angiografie se face curat, iar medicii cred că pot pleca acasă. Doar că cei de la camera de gardă îi anunță că au un alt caz: o femeie de 84 de ani, adusă dintr-o localitate din județul Giurgiu. Echipa se mobilizează din nou.
Mai târziu, este anunțat al treilea caz.
Medicul Bogdan Dorobăț conduce echipa de radiologie intervențională a Spitalului Universitar. Singura din zona de sud a țării în care se fac aceste proceduri aproape la orice oră. Pentru că oficial nu există asistență medicală 24 de ore din 24, medicii sunt chemați din timpul lor liber. Aproape 70% din intervenții se fac în afara orelor de program.
Reporter: „Dacă dumneavoastră sau cei doi colegi nu sunteți în București, ce se întâmplă?”
dr. Bogdan Dorobăț, medic primar radiologie intervențională: „Nu știu ce răspuns să vă dau, nu are cine să facă această intervenție. Faptul că am colegi care mă ajută, sunt rezidenți care ne ajută și care vin cu entuziasm… îmi propun să punem pe roate un sistem care să funcționeze, nu doar în acest spital, ci chiar în țară.''
Ar trebui să avem un centru în care să se facă trombectomie la un milion de locuitori. În România, oficial sunt opt, însă în practică situația este gravă. Bucureștiul și toate județele limitrofe se bazează pe Spitalul Universitar, deși în Capitală sunt patru unități sanitare în care s-ar putea face această procedură.
Medicul Răzvan Radu s-a întros din Franța pentru a-i ajuta pe bolnavii de la noi.
dr. Răzvan Radu, specialist neurointervențional: „Rata de trombectomie în țară momentan este la sub 1%, rata țintă ar fi undeva la 5%. Ratele în țările europene sunt între 6 și 20%.''
Până acum, în România, doar medicii radiologi puteau învăța să facă trombectomii. Un ordin dat de ministrul Sănătății în această vară le dă posibilitatea și altor specialiști - precum neurologii și neurochirugii - să se înscrie într-un program de pregătire. Au fost stabilite și centrele de instruire. Cursurile durează un an și se bazează mult și pe latura practică, ceea ce înseamnă că medicii trebuie să fie în sala de angiografie. Dar totodată autoritățile trebuie să înțeleagă faptul că finanțarea este extrem de importantă, iar medicii să aibă permanent în dulap materialele necesare.
.webp)
