Dieta populară și în România care îți poate grăbi moartea. Riscul de deces crește
Fasting-ul, o strategie care limitează orele în care pot fi consumate calorii poate, dubla aproape de două ori riscul pe termen lung al unei persoane de a muri din cauza bolilor cardiovasculare.
Riscul este și mai mare în rândul persoanelor cu boli cardiovasculare sau cancer, potrivit unei noi cercetări.
Dar rămân întrebări cu privire la modul în care alimentaţia restricţionată în funcţie de timp, care limitează consumul de calorii într-o parte a zilei, afectează riscurile de boli de inimă şi de accident vascular cerebral.
Studiile anterioare au sugerat că fasting-ul poate reduce factorii de risc cardiovascular pe termen scurt, potrivit American Heart Association.
Ce este fastingul, postul intermitent care ajută la slăbit. Schema dietei fasting
Fastingul sau postul intermitent, este o dietă care implică alternarea între perioade de alimentație și perioade de post. Scopul acestei diete nu se concentrează neapărat asupra tipurilor de alimente consumate, ci asupra programului de alimentație.
În timp ce noile cercetări sunt convingătoare, motivele pentru care participanţii au ales acest stil de alimentaţie erau necunoscute, a declarat dr. Kenneth Mukamal, medic primar la Beth Israel Deaconess Medical Center şi profesor de medicină la Harvard Medical School din Boston.
Mukamal nu a fost implicat în studiu, care a fost prezentat luni la conferinţa Epidemiologie, prevenire, stil de viaţă şi sănătate cardiometabolică a Asociaţiei Americane a Inimii din Chicago.
„Acesta a fost un efort rezonabil de a analiza efectele pe termen lung ale unei alimentaţii cu restricţii de timp”, a spus el.
„La prima vedere, nu sugerează că acest lucru este probabil să fie benefic din punct de vedere cardiovascular şi, într-adevăr, a fost dăunător. Dar ar putea exista motive de sănătate pentru a mânca într-un mod restricţionat în timp care ar face ca acest lucru să pară dăunător, când nu este", a mai precizat el.
Mukamal a spus că este prea devreme pentru a concluziona că oamenii ar trebui să evite mâncatul cu restricţii de timp dacă acest lucru îi ajută să îşi atingă obiectivele de pierdere în greutate.
„În acest moment, dacă oamenii doresc să mănânce pe o durată mai scurtă şi este mai uşor pentru ei să îşi menţină greutatea în acest fel, nu aş folosi acest lucru ca un motiv pentru a nu o face”, a spus el.
Mâncatul restricţionat în timp, un tip de post intermitent, restricţionează de obicei aportul caloric la o fereastră de patru până la 12 ore.
Cercetările anterioare au arătat că poate fi o strategie eficientă de pierdere în greutate, în special atunci când este combinată cu restricţii calorice. Studiile au sugerat, de asemenea, că poate reduce tensiunea arterială şi alţi indicatori cheie ai bolilor cardiovasculare pe o perioadă scurtă de timp la persoanele cu obezitate.
În noul studiu, cercetătorii au analizat datele alimentare dintr-un sondaj naţional efectuat pe 20.078 de adulţi americani în vârstă de 49 de ani, în medie. În două ocazii, aceştia şi-au amintit toate alimentele şi băuturile pe care le-au consumat într-o perioadă de 24 de ore.
Persoanele care şi-au redus alimentaţia la o perioadă de mai puţin de opt ore în fiecare zi au fost de aproape două ori mai predispuse să moară din cauza bolilor cardiovasculare, care includ bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale, într-o perioadă medie de urmărire de opt ani, în comparaţie cu cei care au mâncat mesele pe o perioadă de 12 până la 16 ore.
Fereastra de masă de opt ore a fost asociată cu o mortalitate cardiovasculară mai mare în rândul populaţiei generale, precum şi al celor care aveau boli cardiovasculare preexistente sau cancer.
Alimentaţia cu restricţii de timp nu pare să fi afectat riscul de a muri din toate cauzele combinate sau în mod specific din cauza cancerului.
Dar la persoanele cu cancer, mâncatul mai mult de 16 ore într-o zi a fost asociat cu un risc mai mic de a muri de cancer.
Constatările sunt considerate preliminare până când rezultatele complete vor fi publicate într-o revistă de specialitate.
Etichete: alimente, boli cardiovasculare, myimpact, sanatate,
Dată publicare:
