Combinația de ingrediente care face unele alimente irezistibile. Este motivul pentru care multe diete eșuează
Alimentele dulci ne fac poftă, dar cele care nu au numai zahăr, ci și grăsimi, care dau texturi și savoare, sunt irezistibile. Asta a demonstrat o echipă de cercetători în neuroștiințe din Philadelphia, după o serie de experimente pe șoareci.
Rozătoarele au fost trezite din somn, iar nervul vag, responsabil de foame și sațietate, le-a îndreptat aproape mecanic spre prăjituri și plăcinte, deși aveau, la aceeași distanță, bomboane și cașcaval.
Spre frigider ne conduce doar foamea, spun membrii echipei de cercetare. Ce luăm de acolo ține în schimb de semnale ale creierului și atracție chimică. Experții în științe neuronale n-au avut totuși până acum un consens privind ce mecanism ne controlează alegerile alimentare. De pildă, pentru o gustare târzie.
În experimentul americanilor privind apetitul și pofta, echipa de cercetători a ales șoriceii, pentru că 99% din genele noastre se regăsesc și la rozătoare. Șoriceii adormiți au fost treziți brusc cu lumină, semnal care a stimulat imediat nervul vag. Este cel responsabil cu pofta, foamea și sațietatea.
Participanții au fost invitați să-și caute hrana într-un circuit cu diverse gustări - bomboane, plăcinte și brânză uscată.
Majoritatea s-au îndreptat hotărât spre plăcinte, bogate în zahăr și unt. Senzori plasați pe capul șoarecilor au arătat că în creier se activează simultan două circuite - pentru lipide și pentru glucide.
Și la oameni sunt descărcări de dopamină, care arată plăcerea, în fața unei fripturi ori când bem un suc aromat. Însă plăcerea crește spectaculos când mâncăm alimente și grase, și dulci.
”Orice dietă este un crâncen război cu mecanismele pentru plăcere”
Cercetătorii spun că acest magnetism explică de ce unii fac frecvent alegeri nesănătoase, deși au în casă fructe, legume și carne, cu încărcătură proteică mare. Și de ce multe diete se termină cu un eșec, dacă privează persoana de un mic răsfăț în fiecare zi.
Fiți fără grijă, niciun șoricel n-a fost rănit în timpul experimentului. Doar au ieșit din el sătui și rotofei, victime - ca noi - ale acestui nerv numit vag, ce pleacă din creier și ajunge până în stomac.
Nu doar că din cauza lui poftim cel mai mult prăjituri, gogoși și cornuri, dar când le vedem, nervul ne induce, în mod fals, senzația de foame. Această atracție uriașă pentru alimentele cu încărcătură calorică mare, care sunt, evident, cele dulci și grase, e moștenită de la oamenii preistorici. Doar că atunci hrana trebuia vânată ori pescuită, pe când acum e de ajuns să o cumperi și apoi să deschizi un sertar.
Prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară, profesor Facultatea de Psihologie: ”Concluzia... când vă urcați pe cântar și observați că dă cu plus față de ultima întâlnire, ar trebui să vă ofere un oarecare confort ideea că orice dietă e un crâncen război cu mecanismele pentru plăcere, dar și de stocare ale corpului nostru”.
