Cercetătorii au descoperit cauza aparției trombozei după vaccinarea cu serul AstraZeneca
Oamenii de știință cred că au găsit „declanșatorul” care duce la formarea unor cheaguri de sânge extrem de rare după vaccinul anti-Covid de la Oxford-AstraZeneca, potrivit BBC.
Echipa din Cardiff și din SUA a arătat cu lux de amănunte cum o proteină din sânge este atrasă de o componentă-cheie a vaccinului.
Ei cred că acest lucru declanșează o reacție în lanț, implicând sistemul imunitar, care poate culmina cu formarea unor cheaguri periculoase.
Se crede că vaccinul a salvat aproximativ un milion de vieți de la Covid.
Cu toate acestea, preocupările legate de cheagurile de sânge rare au influențat modul în care vaccinul a fost folosit în întreaga lume, inclusiv o alternativă oferită persoanelor sub 40 de ani în Marea Britanie.
De asemenea, a început o „vânătoare” a detectivilor științifici pentru a afla ce se întâmplă și dacă poate fi prevenit. Echipa din Cardiff a primit finanțare guvernamentală de urgență pentru a găsi răspunsuri.
Explicația completă, încă nestabilită
Oamenii de știință de la AstraZeneca s-au alăturat, de asemenea, proiectului de cercetare după ce rezultatele anterioare ale echipei au fost publicate.
O purtătoare de cuvânt a AstraZeneca a subliniat că este mai probabil ca formarea cheagurilor să se producă din cauza unei infecții Covid și nu din cauza vaccinului și că nu a fost încă stabilită explicația completă a apariției acestora.
"Deși cercetarea nu este definitivă, ea oferă informații interesante, iar AstraZeneca explorează modalități de valorificare a acestor rezultate ca parte a eforturilor noastre de a elimina acest efect secundar extrem de rar", a adăugat ea.
Au existat două indicii inițiale pentru cercetătorii care au investigat cheagurile de sânge rare:
- Riscul mai mare de formare a cheagurilor a fost observat doar cu unele dintre tehnologiile de vaccinare.
- Persoanele cu cheaguri aveau anticorpi neobișnuiți care atacau o proteină din sângele lor, numită factorul patru plachetar.
Toate vaccinurile utilizate în Marea Britanie încearcă să introducă în organism un fragment din codul genetic al virusului Covid pentru a antrena sistemul imunitar.
Unele împachetează acest cod în interiorul unor sfere de grăsime, în timp ce cel de la AstraZeneca a folosit un adenovirus (în special un virus al răcelii comune de la cimpanzei) ca „poștaș microscopic”.
Cercetătorii s-au gândit că adenovirusul ar putea fi legat de cheagurile rare care apar la unele persoane. Așa că au folosit o tehnică numită microscopie crioelectronică pentru a lua imagini ale adenovirusului în detaliu la nivel molecular.
Legătura dintre adenovirusuri și factorul patru plachetar
Studiul lor, publicat în revista Science Advances, arată că suprafața exterioară a adenovirusului atrage ca un magnet proteina factorului patru al trombocitelor către el.
Profesorul Alan Parker, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Cardiff, a declarat pentru BBC News: "Adenovirusul are o suprafață extrem de negativă, iar factorul patru plachetar este extrem de pozitiv, iar cele două lucruri se potrivesc destul de bine".
El a adăugat: "Am reușit să dovedim legătura dintre principalele arme de fum ale adenovirusurilor și factorul patru plachetar. Ceea ce avem este declanșatorul, dar există o mulțime de pași care trebuie să se întâmple în continuare”.
Cercetătorii cred că următoarea etapă este "imunitatea deplasată", dar acest lucru trebuie confirmat în cadrul unor cercetări suplimentare.
Se crede că organismul începe să atace factorul patru plachetar după ce îl confundă cu o parte din adenovirusul străin de care este lipit. Astfel, sunt eliberați anticorpi în sânge, care se aglomerează împreună cu factorul patru plachetar și declanșează formarea de cheaguri de sânge periculoase.
Totuși, acest lucru necesită o serie de evenimente nefericite, ceea ce ar putea explica de ce cheagurile sunt atât de rare.
Aceste cheaguri, cunoscute sub numele de trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin, au fost asociate cu 73 de decese din aproape 50 de milioane de doze de AstraZeneca administrate în Marea Britanie.
"Nu ai fi putut prezice niciodată că s-ar fi întâmplat și șansele sunt extrem de mici, așa că trebuie să ne amintim imaginea de ansamblu a numărului de vieți pe care acest vaccin le-a salvat", a declarat profesorul Parker.
AstraZeneca a declarat că se crede că vaccinul a salvat peste un milion de vieți în întreaga lume și a prevenit 50 de milioane de cazuri de Covid.
Cercetător: „Multe întrebări rămân încă fără răspuns”
Un purtător de cuvânt al Universității din Oxford a declarat: "Nu am mai avut nevoie de un vaccin: Continuăm să urmărim cu interes orice noi evoluții și investigații cu privire la cauzele potențiale ale acestor efecte secundare foarte rare asociate cu vaccinul, fiind în același timp reasigurați de datele privind eficacitatea în lumea reală, care arată că vaccinul rămâne un instrument extrem de eficient pentru combaterea acestei pandemii”.
Dr. Will Lester, consultant hematolog la Spitalele universitare Birmingham NHS Trust, a lăudat cercetarea "foarte detaliată", afirmând că aceasta ajută la explicarea "celui mai probabil pas inițial" în coagulare.
Specialistul a adăugat: "Multe întrebări rămân încă fără răspuns, inclusiv dacă unele persoane pot fi mai susceptibile decât altele și de ce tromboza se produce cel mai frecvent în venele creierului și ale ficatului, dar acest lucru ar putea să apară cu timpul și cu cercetări suplimentare."
Echipa din Cardiff speră că descoperirile lor pot fi folosite pentru a îmbunătăți în viitor vaccinurile pe bază de adenovirus pentru a reduce riscul acestor evenimente rare.
