Câte ore de fasting sunt necesare pentru a îmbunătăţi foamea, starea de spirit şi somnul. Ce au descoperit specialiștii

62338894
Shutterstock

Postul sau fastingul intermitent (FI), respectiv limitarea consumului de alimente la o fereastră prestabilită, este un regim popular de pierdere în greutate.  

O fereastră de zece ore înseamnă să vă limitaţi programul zilnic de alimentaţie la zece ore şi să postiţi în restul de 14 ore.

De exemplu, dacă mâncaţi prima masă la ora 9 dimineaţa, ar trebui să mâncaţi ultima îmbucătură până la ora 19.00, spun cercetătorii.

Mâncatul într-o fereastră de zece ore este asociat cu o energie şi o stare de spirit mai bune şi cu un nivel mai scăzut al foamei, arată noile rezultate ale celui mai amplu studiu ştiinţific de acest tip realizat în Marea Britanie.

Rezultatele studiului au fost prezentate de cercetătorii de la King’s College London în cadrul Conferinţei Europene de Nutriţie de la Belgrad, care s-a desfăşurat între 14-17 noiembrie, în Serbia.

În ciuda faptului că unii susţinători ai FI promovează în mod obişnuit ferestrele restrictive de alimentaţie de până la şase ore, constatările acestui nou studiu arată că şi mâncatul într-o fereastră mai puţin restrictivă, respectiv de zece ore are totuşi beneficii pozitive pentru sănătate, cum ar fi modificări ale dispoziţiei, energiei şi foamei.

Cei care au fost consecvenţi în ceea ce priveşte fereastra de alimentaţie au avut beneficii mai mari decât cei care au variat fereastra de alimentaţie de la o zi la alta.

„Acesta este cel mai mare studiu realizat în afara unei clinici strict controlate care arată că postul intermitent poate îmbunătăţi sănătatea într-un cadru real”, a declarat dr. Sarah Berry, de la King’s College London şi cercetător şef la ZOE.

Rezultatele arată că regimul nu trebuie să fie foarte restrictiv pentru a vedea rezultate pozitive: o fereastră de zece ore pentru a mânca a fost gestionabilă pentru majoritatea oamenilor, şi au fost observate îmbunătăţire a stării de spirit, a nivelului de energie şi a foamei.

Cercetătorii au constatat pentru prima dată că cei care au practicat alimentaţia cu timp limitat, dar nu au fost consecvenţi zi de zi, nu au avut aceleaşi efecte pozitive asupra sănătăţii ca cei care au păstrat acelaşi ritm în fiecare zi.

Un număr de 37.545 de persoane din aplicaţia ZOE Health au finalizat perioada de intervenţie principală de trei săptămâni.

Participanţii au fost rugaţi să mănânce aşa cum ar fi făcut-o în mod normal în prima săptămână, iar apoi să respecte o fereastră de zece ore pentru a mânca timp de două săptămâni.

Peste 36.231 de participanţi au optat pentru săptămâni suplimentare, iar 27.371 de utilizatori au fost clasificaţi ca fiind foarte implicaţi în menţinerea intervalului de mâncat. Participanţii foarte implicaţi au fost în proporţie de 78% femei, cu o vârstă medie de 60 de ani şi un Indice de Masă Corporală de 25,6.

Participanţii cu o fereastră de masă mai lungă înainte de intervenţie au văzut un beneficiu şi mai mare pentru sănătatea lor.

Potrivit autorilor, acest studiu se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care arată importanţa modului în care mâncăm.

Impactul alimentelor asupra sănătăţii nu ţine doar de ceea ce mâncăm, spun cercetătorii, ci şi de momentul în care alegem să consumăm mesele, iar mâncatul într-o anumită fereastră de timp reprezintă un comportament alimentar important care poate fi benefic pentru sănătate.

În plus, descoperirile arată că nu trebuie să mâncăm tot timpul. Mulţi oameni se vor simţi sătui şi chiar vor pierde în greutate dacă se limitează la a mânca într-o fereastră de zece ore, sunt concluziile cercetătorilor care au condus acest studiu.

Articol recomandat de sport.ro
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Încep pregătirile pentru rezidențiatul de toamnă. Doar 365 de posturi sunt scoase la concurs pentru absolvenții la Medicină

Absolvenții de Medicină se pregătesc pentru concursul de rezidențiat. Acesta va avea loc duminică în toate cele șase centre universitare din țară.

Criză în sistemul medical. Angajații protestează pentru că nu și-au primit banii iar citostaticele se decontează pe datorie

Situația este gravă în sistemul sanitar. Sunt spitale în țară în care salariile medicilor nu au fost plătite, iar pacienții cu rețetele în brațe umblă disperați după medicamente.  

Studiu: Mergem mai des la medic și nu ne mai tratăm acasă. De ce trebuie să renunțăm la dulăpiorul cu medicamente

Mergem mai des la medic și nu ne mai tratăm acasă, ”după ureche”, conform celui mai recent studiu de piață.

Recomandări
Prima reacție a lui Lucian Pahonțu la acuzațiile despre Revoluție: Nu am desfășurat niciodată activități de poliție politică

Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.

Exclusiv: Cei nouă primari care își pierd mandatul alături de Dominic Fritz. Șase sunt din PSD - Surse

Zece primari își vor pierde mandatul după intrarea în vigoare a legii privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. Dintre aceștia, șase sunt membri PSD.

Fugarul Sorin Oprescu, filmat de turiști români în Grecia, la terasă. Reacția seacă a fostului primar

Sorin Oprescu, fostul primar general al Capitalei, condamnat definitiv la 9 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, se bucură de libertate în insulele grecești, unde a fugit acum mai bine de 4 ani.