A fost identificată cauza probabilă a focarului de hepatită acută la copii
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie spun că au identificat cauza probabilă a unui focar recent de boală hepatică misterioasă care afectează copiii mici din întreaga lume.
Noi cercetări sugerează că lipsa expunerii la două virusuri obişnuite, în timpul pandemiei de Covid-19, ar fi putut creşte probabilitatea ca unii copii să se îmbolnăvească grav de hepatită acută, conform CNBC.
În studiile publicate marţi, două echipe de cercetare de la University College London şi de la University of Glasgow au spus că restricţiile de izolare ar fi putut face ca unii sugari să rateze imunitatea timpurie atât la adenovirus, cât şi la noul virus adeno-asociat 2 (AAV2).
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În mod crucial, ambele echipe au spus că nu au găsit nicio dovadă a unei legături directe între creşterea cazurilor de hepatită şi infecţia cu SARS-CoV-2, cauza Covid-19.
Peste 1.000 de copii din 35 de ţări au dezvoltat un tip neidentificat de hepatită acută severă – sau inflamaţie hepatică – de când a fost raportat primul caz, în ianuarie.
Majoritatea cazurilor au fost la copii cu vârsta de cinci ani sau mai mici, deşi diagnosticele au fost detectate la copii cu vârsta de până la 16 ani.
Adenovirusul, care provoacă de obicei o răceală uşoară sau o boală asemănătoare gripei, se credea anterior a fi parţial responsabil pentru epidemia misterioasă, deoarece a fost virusul cel mai frecvent găsit în probele de la copiii afectaţi.
Cu toate acestea, noua cercetare a indicat că virusul adeno-asociat 2, care în mod normal nu provoacă nicio boală şi nu se poate replica fără un virus ”ajutor”, cum ar fi adenovirusul sau herpesvirusul, a fost prezent în 96% din cazurile de hepatită necunoscută examinate în ambele studii.
Un mister rezolvat?
Cercetătorii spun acum că infecţia cu cele două virusuri – AAV2 şi un adenovirus, sau mai puţin frecvent herpesvirusul HHV6 – ar putea oferi cea mai bună explicaţie pentru recentul focar.
”Deşi avem încă câteva întrebări fără răspuns despre ce a dus exact la această creştere a hepatitei acute, sperăm că aceste rezultate pot linişti părinţii îngrijoraţi de Covid-19, deoarece niciuna dintre echipe nu a găsit vreo legătură directă cu infecţia cu SARS-CoV-2”, a spus în raport profesorul Judith Breuer, de la Institutul UCL GOS pentru Sănătatea Copilului.
Descoperirile se adaugă teoriilor unor experţi în domeniul sănătăţii conform cărora restricţiile pentru Covid au redus imunitatea populaţiei la o serie de boli comune.
Cercetătorii au adăugat că nu există nicio legătură cu vaccinurile împotriva coronavirusului.
Cele două studii au fost efectuate independent şi simultan, folosind mostre din Marea Britanie.
Dr. Sofia Morfopoulou, profesor la Institutul GOS pentru Sănătatea Copilului al UCL, a spus că acum sunt necesare cercetări suplimentare pentru a compara descoperirile lor cu cazurile de hepatită acută identificate în alte ţări.
”Acum sunt necesare colaborări internaţionale pentru a investiga şi a elucida rolul AAV2 şi al co-infectării cu virusuri în hepatita pediatrică inexplicabilă la pacienţi din diferite ţări”, a spus ea.
