La Chisinau si Dumnezeu era ateu. Cum a fost transformata o biserica intr-un muzeu al necredintei
Dupa vointa mai-marilor vremii, pe peretii fostului lacas din centrul Chisinaului aveau sa fie expuse materiale de propaganda care sa le scoata cu totul din cap basarabenilor ideea de Dumnezeu.
Evenimentul Zilei: Li se spunea, de exemplu, ca la sfintirea agheasmei se foloseste aur, ca religia e opiumul popoarelor, ca preotii duc vieti desfranate. „Predici” obisnuite pentru acea vreme, insa cu o valoare care se dorea sporita de cadrul in care erau asezate. „Erau standuri cu materiale bagate in pereti cu metale zdravene, de parca asteptau sa treaca tancurile prin biserica”, isi aminteste parintele Ioan Ciuntu, actualul paroh al Catedralei „Sfantul Teodor Tiron si Sfanta Teodora de la Sihla” din Chisinau. La 26 august 1980, cand dosarul numarul 114 primea semnaturi si stampile, comunismul inca visa la vesnicie. Bisericile ocolite de buldozerele sovietice serveau, cel mult, ca dovezi ale unei epoci de piatra a omenirii, ale unor obiceiuri care trebuiau repede starpite.
Romania Libera: Salariul mediu din BNR a crescut cu 100 de euro in 2010 Cheltuielile medii lunare nete ale Bancii Nationale cu fiecare angajat au urcat la 5.250 de lei de la 4.800 de lei in 2009 in ciuda faptului ca, oficial, salariile au fost reduse cu 25% Fiecare angajat al Bancii Nationale a “costat” institutia anul trecut 115.561 lei, mai mult cu peste 9% fata de 2009, potrivit datelor din Raportul Anual al bancii centrale. In termenii unui salariu mediu lunar net, aceasta se traduce intr-o crestere de 450 de lei. RL a dezvaluit in urma cu trei luni, in premiera, care a fost in 2009 castigul salariul mediu net in banca centrala. Era vorba despre 4.800 de lei/luna, valoare care nu a fost confirmata dar nici infirmata pe cale oficiala de catre Banca Centrala. Pentru 2010, folosind aceeasi metoda de calcul am dedus ca salariul mediu net a ajuns la 5.250 de lei, cu 450 de lei mai mare decat in 2009 sau o crestere de peste 9% in termeni procentuali. Sumele au rezultat din impartirea cheltuielilor totale cu angajatii la numarul de lucratori si scaderea taxelor, impozitelor si contributiilor din valoarea bruta.
Capital: Criza a bagat la apa o parte din apartamente. Cum ramane cu restul? Dezvoltatorii imobiliari stau cu mii de apartamente pe taraba si nu le pot vinde din cauza suprafetelor prea mari, care nu permit reduceri de pret substantiale. Chiar si companiile de consultanta imobiliara au inceput sa emita semnale in privinta dimensiunilor exagerate pe care le au unele apartamente de pe piata. In ultimele doua rapoarte de piata, Jones Lang LaSalle mentioneaza foarte clar ca „oferta actuala este alcatuita, in cea mai mare parte, din unitati cu suprafete mari; probabil, mult prea mari ca sa corespunda unei familii cu venituri medii“. Dezvoltatorii isi justifica apartamentele cu suprafete mari printr-o cerere care explodase in 2006-2007, odata cu relaxarea creditarii si cresterea veniturilor. Acum, realizeaza ca s-au lasat purtati de val si cauta scapare in regandirea proiectelor. Dezvoltatorii care au fost prinsi de criza cu apartamente construite „la rosu“ au fost intr-un fel salvati, deoarece s-au repliat noilor cerinte, insa cei cu produsele finalizate nu mai au prea multe optiuni in afara asumarii unor pierderi.
