Cernavoda nu este atat de sigura pe cat lasa Guvernul impresia
Centrala nucleara de la Cernavoda are probleme. Echipa de interventie, formata din sapte oameni, nu poate face fata unui accident, caz in care reactia Guvernului roman ar putea fi serios pusa la incercare.
Jurnalul National: Reprezentantii Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare - CNCAN se mandreau cu grupa de interventie, dar admit ca echipamentul este invechit, iar antrenamentele se fac destul de rar. Intr-o telegrama din 28 ianuarie 2009, oficialii americani fac referire la incapacitatea CNCAN de a interveni in caz de dezastru. In 2008, de-a lungul catorva luni, un diplomat american a vizitat de mai multe ori centrala nucleara de la Cernavoda. De fiecare data a fost insotit de reprezentanti ai CNCAN: Lucian Biro, director general, si Sorin Repanovici, seful Serviciului Interventie Fizica la instalatii nucleare. Pe langa Cernavoda, diplomatul american a vizitat si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti din cadrul Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare - RAAN. Oficialul american a discutat cu Repanovici in mod special abilitatea CNCAN de a raspunde in cazul unor evenimente radioactive fie accidentale sau intentionate. Repanovici s-a aratat mandru de echipa sa, dar a precizat ca echipamentul de protectie al acestora era expirat, iar antrenamentele au loc circa o data pe luna. "Ceea ce este probabil insuficient", preciza oficialul CNCAN.
Romania Libera: Romania a acceptat dictatura financiara a euro Sefii de state si de guverne din Uniunea Europeana (UE) au adoptat saptamana trecuta, la Bruxelles, un pachet amplu de masuri impotriva crizei datoriilor, care include consolidarea unui fond de sustinere a tarilor din zona euro, transmite AFP. Acordul, care vine intr-un moment in care Portugalia pare sa se indrepte spre un pachet de ajutor financiar extern, a fost posibil datorita unui compromis facut pentru a raspunde conditiilor Germaniei. Berlinul a cerut reesalonarea cotizatiilor Germaniei la viitorul mecanism de sprijinire a uniunii monetare. Printre alte elemente ale dispozitivului anticriza se numara o disciplina bugetara comuna mai stricta, teste severe de rezistenta pentru sectorul bancar si un „pact pentru euro", care promoveaza reforme economice, limitarea datoriei, moderarea salariilor si convergenta politicilor fiscale. Adoptarea pactului a fost o conditie impusa de Germania pentru a sustine financiar in continuare statele cu probleme. Pactul, destinat in principal zonei euro, este deschis si altor state din UE. Dintre tarile comunitare care nu au adoptat euro, proiectul este sustinut de Danemarca, Romania, Letonia, Lituania si Bulgaria, noteaza AFP, citata de Mediafax. Nu participa insa Marea Britanie, Suedia, Cehia si Ungaria. Presedintele Traian Basescu a anuntat, vineri, la Bruxelles, ca Romania a aderat la pactul pentru euro+, denumit anterior pactul pentru competitivitate.
Gandul: Harta preturilor la alimente. Unde gasesti cea mai ieftina si cea mai scumpa mancare Romanii ar putea fi scutiti de scumpiri la mancare in urmatoarele cateva luni. Producatorii contactati de gandul spun in ce conditii ar mai putea recurge la majorari de preturi in viitorul apropiat. Cele mai mici preturi la mancare se gasesc in pietele din judetele Arges, Alba, Bacau, Covasna, Ialomita, in timp ce locuitorii din Bucuresti, Bihor, Vaslui si Hunedoara cheltuie pentru aceleasi produse de pana la doua ori mai mult. Statisticile Ministerului Agriculturii privind preturile principalelor produse agricole si alimentare din piete si targuri arata ca cei mai ieftini cartofi pot fi cumparati in Covasna (1,8-3 lei pe kg) si Bucuresti (2,5-3 lei pe kg), in timp ce cei mai scumpi se gasesc pe tarabele din Bihor, unde un kilogram costa 3,5 lei. In ultimele 12 luni, datele de la Institutul National de Statistica arata ca preturile la cartofi au crescut cu aproape 50 %, producatorii dand vina pe conditiile meteo neprielnice, pe reducerea numarului de cultivatori si scaderea importurilor.
Adevarul: Cine profita de haosul fiscal din Romania Criza economica din ultimii ani a influentat piata vasta a serviciilor de consultanta financiara intr-un mod neunitar. Cea mai dinamica evolutie se observa pe palierul taxelor, unde asistenta de profil s-a dezvolat in cele mai diverse forme. Marilor companii din asa-numitul Big Four (KPMG, PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young si Deloitte) - care ocupau o cota de 80% din piata de consultanta financiara - li se alatura tot mai multe firme specializate, chiar daca de dimensiuni mai reduse. Potrivit lui Jan Glas, managing partner al TPA Horwath Romania, incetinirea ritmului economic a avut impactul negativ cel mai puternic asupra serviciilor aferente tranzactiilor, respectiv piata de fuziuni si achizitii (M&A). Numarul acestora a scazut dramatic - nu numai in sectorul imobiliar -, astfel ca firmele de consultanta, a caror activitate era preponderent legata de fuziuni si achizitii, au fost nevoite sa isi regandeasca operatiunile.
Evenimentul Zilei: Ce riscuri sunt sa vina un al doilea val de criza Datoriile uriase ale statelor din Uniunea Europeana si cresterea pretului petrolului intr-un moment in care economia abia incepe sa-si revina sunt cele mai mari pericole care pandesc iesirea din criza a Romaniei, potrivit analistilor chestionati de EVZ. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a dat deja un prim semnal ca ne-am putea confrunta cu un al doilea val al crizei. "Stiti ce ma ingrozeste? Daca se intoarce din nou criza", a declarat seful statului, saptamana trecuta. El a precizat ca, "desi parea ca a trecut criza, se pare ca inca avem mari probleme in Uniunea Europeana. Ce se intampla in zona euro cu Grecia, Portugalia, Irlanda sa nu credeti ca nu ne afecteaza".
Ziarul Financiar: Prima zi cu H&M: Nu am vazut asa ceva de dinainte de ’90, cand oamenii stateau la coada la ulei Prima zi cu H&M: Nu am vazut asa ceva de dinainte de '90, cand oamenii stateau la coada la ulei Peste 8.000 de oameni au intrat in magazinul H&M din centrul comercial AFI Cotroceni din Capitala in ziua deschiderii unitatii, iar vanzarile au depasit 50.000 de euro, potrivit estimarilor ZF care iau in calcul un bon mediu de 10 euro si circa 5.000 de clienti platitori din cei 8.000 de vizitatori. Cu zece euro cumparatorii puteau achizitiona fie o fusta, fie un tricou, fie accesorii. "Eu am ajuns la ora noua aici si eram a 150-a persoana de la coada. Erau oameni care venisera de la 8 pentru ca voiau sa primeasca voucher", spune o cumparatoare care si-a cumparat o salopeta si a dat 90 de lei. Numarul de vizitatori inregistrat de magazinul de 1.700 mp al H&M din AFI Palace Cotroceni a fost similar cu cel al persoanelor care intra intr-o zi intr-un hipermarket, magazin care are insa o suprafata de cinci ori mai mare.
