Schema prin care magazinele „îți scot” banii din buzunar. Capcana în care pot cădea cumpărătorii
Industria alimentară este considerată de specialiști unul dintre cei mai mari poluatori. Cu toate că este nevoie de multe resurse pentru a produce mâncarea, în final mare parte ajunge la gunoi.
Asta pentru că magazinele și restaurantele își fac - în continuare - stocuri exagerate, iar oamenii cumpără peste ce au nevoie.
Într-un nou episod al campaniei „PRO Săptămâna Verde” aflați câteva trucuri care vă ajută să evitați risipa.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pe Octavian l-am întâlnit într-o duminică, la cumpărături. Ne-a atras atenția pentru că studia cu mare atenție fiecare produs pe care voia să îl cumpere.
Octavian: „Știu ce vreau să gătesc, ce vreau să pregătesc, cum ar fi porțiile ideale și rareori aruncăm. Vreau să fac niște pui la cuptor, în sos de smântână cu usturoi, pe care cred că o să îl bag la congelator, tocmai să nu se strice. Și un sos de carne de vită și roșii pentru niște paste mai încolo”.
Așa ar trebui să gândim cu toții pentru că, în lipsa unei liste de cumpărături, ajungem să punem în coș mult mai mult decât avem nevoie. Pe lângă poftele de moment, și magazinele au strategii subtile.
Elena Filip, specialist în comunicarea de retail: „Pentru a ajunge la produse esențiale, trebuie să traversezi tot magazinul. Pentru că de multe ori, lactatele și mezelurile se regăsesc în partea din spate a supermarket-urilor și hypermarket-urilor. Iar pe traseu ai toate șansele să fii distras de tot felul de produse. Putem vorbi, de exemplu, despre zona de snacks-uri și dulciuri, produse extrem de colorate și atrăgătoare. Până ajungi la ouă și la lapte, te mănâncă detergenții și cremele”.
Sunt strategii puse la punct de o armată de psihologi și specialiști care cunosc comportamentul clienților. În joc intră toate simțurile. În primul rând mirosul, dacă ne gândim la insulele de patiserie sau rotiserie care ne fac poftă instantaneu. Apoi, de la ambalaje, la poziționarea pe rafturi și până la culoarea pereților, nimic nu este întâmplător.
Culoarea portocaliu, de exemplu, este asociată, potrivit studiilor, cu senzația de foame și de stimulare a apetitului. De aceea vom vedea că, în majoritatea magazinelor, există tot felul de semnalizări, etichete și ambalaje portocalii. Și culoarea verde joacă un rol esențial pentru că o asociem, în mod indirect, cu sănătate și prospețime.
În aceste condiții, nu este de mirare că în continuare cei mai mulți oameni pleacă acasă cu plasele burdușite.
Așa se face că, potrivit studiilor, un român aruncă la gunoi peste șase kilograme de mâncare într-o singură lună. Adică echivalentul a 200 de lei, dacă luăm în calcul că mai mult de 70% dintre cei care au răspuns unui chestionar au declarat că pierd până la 50 de lei într-o săptămână, din cauza risipei alimentare.
Multe dintre alimente sunt aruncate pentru că expiră. Totuși, e bine să știți că termenul de valabilitate nu este întotdeauna un bun indicator.
Simona Flor, tehnician nutriționist: „Sunt câteva alimente care se pot consuma și după termenul de expirare. Bineînțeles, miroase-le, uită-te la textura lor. Acestea sunt brânzeturile maturate, lactatele deja fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul, laptele bătut. În plus, cerealele, cum ar fi orezul, făina, mălaiul. Conservele intră și ele în acest lucru”.
Pentru că risipa alimentară a atins un nivel îngrijorător, autoritățile au început să pună presiune, în primă fază, pe comercianți. Așa a apărut și legea prin care restaurantele și magazinele trebuie să facă reduceri ori să doneze mâncarea încă bună de consum. În caz contrar, riscă amenzi.
Marcian Vodnar, chef: „Puiul este perisabil, în două zile se duce. Și atunci, ca să nu îl arunc, îl folosesc într-un anumit mod”.
Reporter: „Când ați cumpărat puiul, cu ce gând l-ați cumpărat? Ce voiați să faceți cu el și n-ați apucat?”
Marcian Vodnar, chef: „O supă. Clienții n-au comandat și am zis hai să fac altceva, să combat risipa alimentară”.
O soluție sunt și aplicațiile prin care restaurantele și unele magazine vând mai ieftin porțiile pe care nu reușesc să le dea la preț întreg. În acest fel câștigă toată lumea.
Alexandru Țurcanu, reprezentantul unei aplicații cu mâncare la reducere: „Ei le produc deja, încearcă să le vândă la preț normal către consumatorii pe care îi au deja, dar dacă ele devin surplus și intră în pericol de a nu fi vândute în ziua respectivă pot folosi aplicația. Reducerile sunt între 50 și 70%”.
Țări precum Belgia, Elveția sau Letonia au pus taxe mari pe gunoiul generat de familii astfel încât să îi descurajeze pe oameni să fie risipitori. În felul acesta protejează și mediul.
