În sectoarele cele mai expuse, cum sunt construcțiile sau livrările, se caută deja soluții pentru ca angajații să nu mai lucreze sub soarele arzător.
“Sunt extrem de expuși și nu au nicio formă de protecție”, a declarat la PRO Verde Corina Murafa, consultant independent în energie și membră în Comitetul Economic și Social European.
Corina Murafa: „Propunerile ar fi ca orarul de lucru să fie decalat, astfel încât să se prindă noaptea la lucru sau dimineața. Numai că asta, bineînțeles, implică negocieri cu sindicatele, implică, probabil, și din câte am studiat problema, modificarea altor legi care, de exemplu, nu permit anumite activități pe timpul nopții.”
În domeniul construcțiilor, de exemplu, munca pe timp de noapte vine la pachet cu un nivel ridicat de zgomot, iar locuitorii din zonele de șantier ar putea fi deranjați. În plus, livratorii pe bicicletă rămân o categorie extrem de vulnerabilă în fața caniculei.
Cum ne-am putea izola locuințele cu bani puțini
Pe de altă parte, valurile de caniculă nu ne afectează doar munca, ci și confortul din locuințe. Termoizolarea caselor și schimbarea geamurilor sunt cea mai eficientă metodă de protecție atât iarna, cât și vara.
Cu toate acestea, românii nu se bucură de sprijin financiar din partea statului pentru a-și renova casele, deși avem o lege care le-ar permite oamenilor să ia credite cu dobândă plătită de stat.
„Nu există o cultură a eficienței energetice, ci, într-adevăr, am preferat să plafonăm prețurile, să controlăm prețul pentru consumatorul final, decât să stimulăm aceste lucrări în eficiență energetică”, a explicat Murafa.
Avem o lege. Cum procedăm?
Puțină lume știe de existența OUG 69/2010 privind reabilitarea termică a locuințelor cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală. Tocmai de aceea, e considerat un program „fantomă”.
Deși legea permitea persoanelor fizice care dețin case unifamiliale să acceseze aceste credite cu dobândă subvenționată 100% de stat, băncile nu au plafoane alocate și nu oferă acest produs. Vina e a statului, care a creat cadrul legal, dar nu alocă bugete pentru acest mecanism.
Spre deosebire de România, în țări precum Olanda, Irlanda sau Franța, cetățenii primesc rambursări rapide de la primărie sau credite cu dobândă zero direct de la bancă atunci când își eficientizează energetic locuința.
Corina Murafa: „Pur și simplu, eu mă duc, fac lucrarea de investiție, de eficiență energetică în casă și știu că dacă geamurile, în mod normal, m-ar costa 800 euro, cu respectiva factură, mă duc la primărie, primesc 200 euro înapoi sau 300 euro. Cam așa sunt ponderile. Eu fac lucrarea pe banii mei, cu cine vreau eu, în ritmul meu, în condițiile mele. Primăria, prin fonduri naționale, care ajung să fie date către cetățeni cu ajutorul primăriilor, îi rambursează o parte din costuri.”
În lipsa unor astfel de programe naționale simple de sprijin, mulți români sunt nevoiți acum să-și izoleze termic locuințele pe banii lor, sau să plătească facturi mai mari pentru energie.