De exemplu, furtuna violentă din noiembrie 2023, care a afectat mai ales estul Mării Negre, a avut forța unui uragan, cu vânturi de până la 150 km/oră, a explicat, la PRO Verde, Prof. Dr. Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină).
Atunci, valurile puternice, înalte de câțiva metri, au distrus țărmul stațiunii rusești Soci, iar apa mării a pătruns până la etajul unu al unui hotel de pe țărm.
În România, furtunile violente din septembrie 2023 au provocat inundații catastrofale în estul țării (în special în Galați și Vaslui), fiind alimentate de umiditatea din Marea Neagră. Precipitațiile au atins atunci valori-record de 150 l/mp.
Cum se formează uraganele din Marea Neagră
Explicația este simplă: în ultimii ani, Marea Neagră a început să se încălzească considerabil din cauza schimbărilor climatice, iar apa - care rămâne caldă până târziu în toamnă - intră în interacțiune cu aerul rece din atmosferă și favorizează furtuni extreme, cu vânturi care pot depăși 150 km/h.
În 2023, Marea Neagră a avut, în interval de doar zece zile, “cele mai puternice furtuni măsurate vreodată” în regiune.
Adrian Stănică: “Prima furtună (n.r. – în septembrie) a ajuns la viteze de peste 150 km pe oră. A doua furtună, care era în jur de 23 noiembrie, au fost măsurători care au arătat că vântul atingea în rafale 180-178 km pe oră.
Deci, vorbim de uragane serioase. Și astea se formează tocmai din cauza apei. Faptul că Marea Neagră avea la suprafață atunci 16-17 grade, făcea ca și atmosfera să fie mai caldă, mai puțin densă, cu presiune mai scăzută și atunci, practic, fronturile de aer rece se prăvălesc în această zonă cu presiune mai mică, ceea ce duce la aceste vânturi și aceste furtuni”.
Deși forța furtunilor ne trimite cu gândul la uraganele din Atlantic și la taifunurile din Pacific, cele din Marea Neagră nu sunt nici pe departe atât de puternice. Pe scara Saffir-Simpson, care măsoară forța vântului, 150 km/oră corespunde Categoriei 1, care produce cele mai puține pagube.
“E nevoie de sisteme de alertare”
Lărgirea recentă a plajelor a ajutat la protejarea țărmului și a blocurilor din stațiunile de pe Litoral împotriva apei aduse de furtuni, însă riscurile ramân ridicate.
„Valurile de furtună urcă pe plajă, urcă aproape de aceste structuri, de promenade, dar în mod normal, cel puțin acum, nu mai ajung acolo. Ăsta a fost și scopul fundamental al extinderii și supraînălțării plajelor”, spune Stănică.
Totuși, ar fi bine ca autoritățile să pregătească și planuri de intervenție rapidă în caz de necesitate, insistă el.
„Comunitățile care stau în zone joase, în zone de plajă - dacă furtuna țintește spre o anumită zonă - valurile pot distruge infrastructură - Doamne ferește - și vieți omenești. De aceea, e bine să avem sisteme de alertare și să luăm în calcul posibilitatea apariției mult mai frecvente a unor asemenea furtuni extreme”, a spus Stănică.
În cazul unui “uragan de Marea Neagră”, și navele sunt vulnerabile, dacă porturile nu sunt protejate suficient.
Specialiștii subliniază că impactul furtunilor nu depinde doar de viteza vântului, ci și de direcția din care acesta suflă și de durata fenomenului. Dacă o furtună de vară durează doar câteva ore, furtunile puternice de iarnă sau de toamnă se pot prelungi pe câteva zile și asta le face și mai periculoase.
