Reguli de bază privind reciclarea – în coșul albastru se pun hârtii

Cos albastru reciclare hartie
Shutterstock

Reciclarea este procesul de colectare, procesare și refabricare a materialelor care altfel ar fi aruncate la gunoi. Reciclarea are multe beneficii, cum ar fi conservarea resurselor naturale

UE a generat peste 200 de milioane de tone de deșeuri municipale în 2020, din care 48% au fost reciclate (inclusiv prin compostare).

Cât gunoi produce UE

Cantitatea de deșeuri municipale din UE recuperate pentru reciclare a crescut cu aproape 80 % din 2000, ceea ce, la rândul său, a dus la scăderea cu peste 50 % a volumului de deșeuri trimise la depozitele de deșeuri.

Rata de reciclare a deșeurilor municipale în UE a crescut în mod constant în ultimele două decenii, de la doar 27,3 % în 2000. Ratele de reciclare variază foarte mult în funcție de materialul de deșeuri. De exemplu, rata globală de reciclare a ambalajelor în UE a fost de 64,4 la sută în 2019, dar ratele diferă în funcție de tip.

Hârtia și cartonul au fost, de departe, cel mai reciclat tip de ambalaj, cu o rată de 82%. Acesta este urmat de ambalajele metalice, cu o rată de 77 la sută. În comparație, rata de reciclare a ambalajelor din plastic este de doar 41 la sută.

Citește și
Gură de oxigen pentru fermierii români. Vor putea afla cu luni înainte când va ploua mai mult și când să facă lucrări
Gură de oxigen pentru fermierii români. Vor putea afla cu luni înainte când va ploua mai mult și când să facă lucrări

La fel ca în cazul deșeurilor, ratele de reciclare variază în funcție de țară. În 2020, Germania avea cea mai mare rată de reciclare din UE, de 67%. La acel moment, șapte state membre ale UE aveau o rată de reciclare de peste 50%.

Deși ratele de reciclare în majoritatea statelor membre ale UE au crescut considerabil în ultimul deceniu, multe dintre ele nu ating încă pragul de 50 la sută. Cu toate acestea, Europa are în prezent unele dintre cele mai bune rate de reciclare la nivel mondial.

Cum se reciclează corect

Pentru ca hârtia să poată fi reciclată cât mai mult posibil (de 7 ori), proprietățile originale ale hârtiei nu trebuie să fie modificate și nu poate fi contaminată cu alte substanțe.

Acest lucru înseamnă că hârtia de bucătărie, hârtia de șervețele și șervețelele de hârtie nu pot fi reciclate împreună cu alte hârtii/carton, deoarece sunt murdare.

Nu trebuie să pui în containerele albastre de reciclare folia de aluminiu, hârtia de copt, hârtia care conține plastic, hârtia chimică, hârtia cerată sau ambalajele murdare.

Etichetele sunt, de asemenea, interzise în coșul albastru, deoarece conțin adesea resturi de plastic sau lipici, ceea ce face dificilă reciclarea lor. Dacă ambalajele goale au o etichetă lipită pe ele și este dificil de îndepărtat manual înainte de a le pune în coșul de reciclare, nu îți face griji. Pune-le în coșul albastru de reciclare, iar departamentul de gestionare a deșeurilor va încerca să recicleze ambalajul.

Toarnă conținutul din ambalaj și, dacă este posibil, aplatizează-l pentru a economisi spațiu acasă, pentru a fi mai ușor de transportat și pentru a diminua numărul de drumuri pe care le faci la coșul de reciclare.

Dacă folosești o pungă de plastic pentru a transporta ambalajele uzate din hârtie/carton, încearcă să o refolosești sau, dacă nu poți, pune-o în coșul galben de reciclare.

Atunci când articolele incorecte sunt plasate în coșul de reciclare, pot cauza probleme la instalația de reciclare.

Dacă prea multe articole sunt plasate în coșul de reciclare în mod incorect, reciclarea va fi respinsă de la uzină.

Principalele articole problematice sunt: alimente, textile, scutece, lemn și pungi negre. Este responsabilitatea fiecăruia să recicleze corect.

Cum le explicăm copiilor că trebuie să pună hârtia în coșul albastru

Pentru a crește o generație educată în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, este important să le explicăm copiilor încă de la o vârstă fragedă că trebuie să pună deșeurile separat în coșurile de gunoi.

Iată cum să-i facem pe cei mici să înțeleagă de ce este important să pună hârtia folosită în coșul albastru.

Este foarte important să reciclăm hârtia în coșul albastru pentru că reciclarea are multe beneficii pentru mediul înconjurător. Să-ți explic de ce:

Salvăm copaci: Hârtia este făcută în principal din lemn de copaci. Atunci când reciclăm hârtia, nu este nevoie să se taie atât de mulți copaci pentru a o produce. Așadar, reciclarea hârtiei ajută la conservarea pădurilor și la protejarea habitatului animalelor.

Economisim apă: Producerea hârtiei necesită multă apă. Atunci când reciclăm hârtia, putem economisi această resursă importantă. De fapt, reciclarea hârtiei folosește mult mai puțină apă decât producerea hârtiei noi.

Reducem poluarea aerului: Producerea hârtiei din lemn implică utilizarea energiei și emisiile de gaze poluante. Dacă reciclăm hârtia, putem reduce poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice.

Economisim energie: Producerea hârtiei din materiale reciclate necesită mult mai puțină energie decât producerea hârtiei noi. Prin urmare, reciclarea hârtiei contribuie la economisirea energiei și reduce dependența noastră de resursele neregenerabile, cum ar fi combustibilii fosili.

Reducem volumul de deșeuri: Dacă aruncăm hârtia în coșul de gunoi obișnuit, aceasta ajunge la gropile de gunoi, unde ocupă mult spațiu. Reciclând hârtia, o transformăm într-un material nou și putem utiliza mai puține resurse pentru a produce alte produse din hârtie.

Deci, reciclarea hârtiei este o modalitate minunată prin care putem ajuta la protejarea mediului înconjurător și la conservarea resurselor naturale. Fiecare acțiune de reciclare contează și fiecare dintre noi poate face diferența!

Coșul albastru este pentru hârtie

Cos albastru reciclare hartie

Iată ce ar trebui să pui în coșul albastru, atunci când reciclezi:

hârtie - ziare, reviste, corespondență nedorită,

hârtie mărunțită, plicuri

cataloage/cărți de telefoane

carton

cutii de conserve alimentare

cutii de conserve și cartoane de băuturi

sticle de plastic

tăvițe de plastic pentru alimente și vase de iaurt din plastic

ambalaje Tetra Pak

sticle și borcane de sticlă, dar nu și alte tipuri de sticlă

Articole care nu trebuie puse în coșul albastru de gunoi:

plastic negru (saci de gunoi, pungi, etc)

echipamente de protecție personală (PPE), cum ar fi măști de protecție, mănuși

scutece, șervețele umede

ambalaje

pungi și tuburi 

polistiren și folie cu bule 

folie de plastic, folie alimentara sau pungi alimentare

Cum se reciclează hârtia

Hârtia și produsele din hârtie sunt prezente în fiecare aspect al vieții noastre.

Ne bazăm atât de mult pe beneficiile produselor din hârtie, încât trebuie să fim capabili să producem mai multe astfel de produse într-un mod sustenabil. Din fericire, hârtia este unul dintre cele mai reciclate materiale din lume.

Reciclarea unei tone de hârtie poate salva 17 copaci de la tăiere. Universitatea Standford a reciclat recent peste 2.303 tone de hârtie, salvând aproximativ 32.115 copaci.

Iată ce tip de produse din hârtie pot fi reciclate la fabricile de hârtie:

Hârtie de copiat

Plicuri

Ziare

Cărți de telefoane

Carnete de notițe

Cataloage

Reviste

Chitanțe

Distrugătoarele de hârtie sunt bune pentru a ascunde informațiile personale de ochii curioșilor, dar fac reciclarea mai dificilă. Micile fâșii de hârtie mărunțită se pot prinde cu ușurință în mașinăria complexă a instalației de reciclare, deteriorând mașinile sau încetinind întregul proces deoarece mașinile trebuie să se oprească pentru a verifica resturile blocate. Este neobișnuit ca serviciile de reciclare să accepte hârtia mărunțită, dar unele o acceptă.

Pasul 1: Colectarea

Primul pas al reciclării hârtiei este colectarea hârtiei aruncate pentru a fi trimisă la instalațiile de reciclare. Se pune hârtia într-o pubelă de reciclare separată pentru a o ține departe de alte deșeuri - hârtia contaminată, cum ar fi hârtia murdară cu alimente, grăsime sau substanțe chimice dăunătoare, nu poate fi reciclată și va fi direcționată către un depozit de deșeuri.

Etapa 2: Transport și sortare

După ce hârtia este plasată în coșul de gunoi corespunzător, un transportator de deșeuri și reciclare vine să colecteze hârtia și să o transporte la o instalație de recuperare a materialelor pentru a fi sortată.

Acolo, hârtia este măsurată și sortată în categorii separate, deoarece anumite produse din hârtie vor fi procesate diferit în funcție de tip. De exemplu, hârtia lucioasă pentru reviste va fi tratată diferit față de o bucată standard de coală A4, astfel încât acestea trebuie sortate separat.

Cos albastru reciclare hartie

Etapa 3: Distrugerea și transformarea în celuloză

După ce hârtia a fost sortată și verificată, aceasta este balotată și trimisă la o fabrică de hârtie, unde începe cu adevărat procesul de reciclare.

La fabrica de hârtie, hârtia este mărunțită în resturi mici. Cantități mari de apă și substanțe chimice, cum ar fi peroxidul de hidrogen, hidroxidul de sodiu și silicatul de sodiu, sunt adăugate la bucăți pentru a descompune în continuare hârtia în fibre de hârtie separate.

Rezultatul este un amestec moale cunoscut sub numele de pastă de hârtie, materia primă folosită pentru fabricarea hârtiei reciclate. (Acest proces este cunoscut sub numele de curățare.)

Contaminanții mai mari, cum ar fi agrafele de hârtie, capsele și banda adezivă, sunt depistați și îndepărtați din pastă înainte de a trece la etapa următoare.

Etapa 4: Dezincrustarea

Odată ce contaminanții mari au fost îndepărtați, pasta de hârtie este introdusă într-un rezervor mare de flotare cu mai multe substanțe chimice și bule de aer. Substanțele chimice și bulele de aer ajută la îndepărtarea coloranților și a cernelurilor din celuloză, sporind puritatea și albul acesteia.

De asemenea, în timpul acestui proces se pot adăuga coloranți pentru a crea hârtie colorată, scrie rubicon.

Pasta de hârtie, care în acest moment este formată din aproximativ 99% apă și 1% fibre, este apoi transferată la o mașină de hârtie.

Etapa 5: Uscarea

Aceasta este etapa finală a procesului de reciclare a hârtiei. După ce pasta de hârtie a fost dezincrustată, este trecută prin role masive pentru a stoarce excesul de apă din amestec. Odată ce umiditatea a fost eliminată, pasta de hârtie este trimisă prin role încălzite pentru a forma role lungi de foi continue de hârtie. De aici, rolele de hârtie sunt trimise la diverși producători pentru a fi transformate în produse din hârtie.

Dacă produci multă hârtie, poți cu ușurință să o reciclezi. Există multe centre care se ocupă ce acest lucru.

Momentan, dintre toate țările europene, România reciclează numai 3% din întreg volumul de deșeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. Prin comparație, Belgia reciclează 94%, aflându-se pe primul loc în Europa în privința reciclării.

Dacă nu știi ce trebuie să faci, hartareciclării te ajută să descoperi cum să ai mai multă grijă de mediul înconjurător, reciclând mai mult. Platforma națională îți arată unde sunt punctele de colelctare selectivă a deșeurilor reciclabile din România.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Gură de oxigen pentru fermierii români. Vor putea afla cu luni înainte când va ploua mai mult și când să facă lucrări
Gură de oxigen pentru fermierii români. Vor putea afla cu luni înainte când va ploua mai mult și când să facă lucrări

Fermierii români au acum acces la o soluție digitală inovatoare, care le permite să-și planifice activitățile agricole cu ajutorul prognozelor meteo detaliate pentru un an înainte, oferite de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Criza despre care nu vorbește nimeni: Bucureștiul și Ilfovul ar putea rămâne fără apă potabilă, în câțiva ani
Criza despre care nu vorbește nimeni: Bucureștiul și Ilfovul ar putea rămâne fără apă potabilă, în câțiva ani

În anii următori, Bucureștiul și județul Ilfov ar putea înfrunta una dintre cele mai severe crize de apă potabilă din istoria recentă, a avertizat Cristi Pitulice, consultant în mediu și turism, într-un interviu pentru Pro Verde.

"Științei nu-i pasă dacă crezi în ea". Cum pot fi combătute miturile despre schimbările climatice

Într-o lume în care informația circulă cu viteza luminii, dar dezinformarea care o însoțește circulă cu aceeași viteză, comunicarea științei devine o provocare esențială.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.