Let’s Do IT Romania – Cea mai mare mişcare socială din România, cu peste 2.200.000 de voluntari implicaţi

let's do it

Let's Do It, Romania! este o mișcare civică non-guvernamentală, cu sediul în București, care are ca scop combaterea problemei deșeurilor din România prin acțiuni concrete de ecologizare.

 

Fondată în 2010, organizația a mobilizat peste 2,2 milioane de voluntari în 13 ani de activitate, devenind cea mai mare mișcare socială din țară.

Let's Do It, Romania! este o inițiativă care se concentrează pe trei piloni principali, având un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și comunității. În primul rând, organizația se dedică acțiunilor de ecologizare, desfășurând periodic Zile Naționale de Curățenie. Aceste evenimente mobilizează sute de mii de voluntari care se unesc pentru a curăța zonele poluate din întreaga țară. Pe lângă aceste zile naționale, Let's Do It, Romania! derulează în mod constant proiecte locale de ecologizare pe parcursul întregului an, demonstrând un angajament continuu față de protejarea mediului, conform let’sdoitromania.ro.

Al doilea pilon pe care se bazează activitatea organizației este educația și conștientizarea. Let's Do It, Romania! implementează diverse programe educaționale în școli și comunități, având ca scop creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la problema deșeurilor. Aceste programe nu doar informează, ci și promovează un comportament responsabil față de mediu, formând o nouă generație de cetățeni ecologici.

Cel de-al treilea pilon este advocacy, prin care Let's Do It, Romania! pledează pentru politici publice mai eficiente de gestionare a deșeurilor și sprijină implementarea legislației existente. Organizația lucrează activ pentru a influența factorii de decizie și pentru a promova legi care să asigure o mai bună protecție a mediului.

Citește și
Detalii terifiante. Soția unui preot din Vaslui a făcut autostopul, iar a doua zi Maricela a fost găsită moartă

Realizările Let's Do It, Romania! sunt impresionante și reflectă impactul pozitiv al activității organizației. Până în prezent, au reușit să mobilizeze peste 2,2 milioane de voluntari în acțiuni de ecologizare, o dovadă a puterii mobilizării comunitare. În urma acestor eforturi, au fost curățate peste 18.000 de tone de deșeuri din mediul natural, contribuind semnificativ la îmbunătățirea calității vieții și a peisajelor naturale din România. În plus, organizația a implementat programe educaționale în peste 1.000 de școli, ajutând la formarea unei culturi a responsabilității față de mediu în rândul tinerilor.

Un alt succes notabil este dezvoltarea aplicației TrashOut, o platformă online care permite cetățenilor să semnaleze zonele poluate. Această aplicație a devenit un instrument valoros pentru comunitate, facilitând raportarea problemelor de mediu și implicarea activă a cetățenilor în soluționarea acestora. În plus, Let's Do It, Romania! a contribuit la adoptarea unor legi mai stricte privind gestionarea deșeurilor, demonstrând capacitatea organizației de a influența politica publică în direcția protecției mediului.

Problema deșeurilor în România

Problema deșeurilor în România este una complexă, având implicații majore asupra mediului, sănătății publice și economiei. În prezent, România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din Uniunea Europeană. În 2021, doar 11,3% din deșeurile municipale au fost reciclate, comparativ cu media europeană de 49%. Această situație reflectă deficiențele sistemului de gestionare a deșeurilor și subliniază necesitatea urgentă de îmbunătățiri semnificative.

Un alt aspect critic este cantitatea mare de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi neconforme. Aproximativ 80% din deșeurile generate în România sunt depozitate în aceste gropi, care nu respectă normele de mediu și care contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului. Aceasta poluare are efecte devastatoare asupra mediului, punând în pericol atât sănătatea ecosistemelor, cât și a oamenilor.

Lipsa unei infrastructuri adecvate pentru colectarea selectivă și tratarea deșeurilor agravează problema. Fără o infrastructură corespunzătoare, este imposibil să se gestioneze eficient deșeurile, ceea ce duce la acumularea lor și la gestionarea necorespunzătoare. Aceasta insuficiență infrastructurală se reflectă și în capacitatea limitată de reciclare și reutilizare a materialelor, accentuând și mai mult problema deșeurilor.

Un alt factor important care contribuie la această criză este lipsa de educație și conștientizare a publicului cu privire la problematica deșeurilor și importanța reciclării. Mulți cetățeni nu sunt informați despre impactul negativ al deșeurilor asupra mediului și sănătății lor, nici despre beneficiile reciclării și ale comportamentului ecologic responsabil. Aceasta lipsă de conștientizare îngreunează eforturile de a implementa practici durabile și de a reduce cantitatea de deșeuri generate.

Consecințele gestionării necorespunzătoare a deșeurilor sunt grave și diverse. Poluarea mediului este una dintre cele mai vizibile și dăunătoare consecințe, deșeurile depozitate necorespunzător contaminând solul, apa și aerul. Această poluare pune în pericol sănătatea oamenilor, ducând la probleme respiratorii, boli cardiovasculare și cancer. În plus, gestionarea inadecvată a deșeurilor implică și costuri economice semnificative, care afectează atât administrațiile locale, cât și cetățenii. Aceste costuri includ cheltuielile pentru curățarea zonelor poluate, tratarea bolilor cauzate de poluare și pierderile economice generate de degradarea mediului, scrie Europa.eu.

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina
Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina
Citește și...
Casa verde 2024. Când încep înscrierile și care este finanțarea. Tot ce trebuie să știi despre program
Casa verde 2024. Când încep înscrierile și care este finanțarea. Tot ce trebuie să știi despre program

Programul Casa Verde 2024, o inițiativă guvernamentală mult așteptată care își propune să încurajeze utilizarea energiei regenerabile în gospodăriile din România, se află în pragul unei noi sesiuni.

Tom Meijeraan are o misiune îndrăzneață: refacerea gheții din Arctica. Descoperă planul său la Climate Change Summit 2024
Tom Meijeraan are o misiune îndrăzneață: refacerea gheții din Arctica. Descoperă planul său la Climate Change Summit 2024

PARTENERIAT - Într-un an marcat de temperaturi record și de provocări climatice fără precedent, Climate Change Summit 2024 își propune să evidențieze rolul crucial al start-up-urilor și al inovației în combaterea schimbărilor climatice.

 

Țările cele mai vulnerabile în fața încălzirii globale. Câte mii de hectare de teren se pierd anual din cauza vremii extreme
Țările cele mai vulnerabile în fața încălzirii globale. Câte mii de hectare de teren se pierd anual din cauza vremii extreme

Descoperă care sunt țările cele mai afectate de încălzirea globală și de fenomenele meteo extreme.  

Recomandări
Incendiile de vegetație provoacă dezastru în întreaga țară. Salvatorii au ajuns să lupte și cu inconștiența oamenilor
Incendiile de vegetație provoacă dezastru în întreaga țară. Salvatorii au ajuns să lupte și cu inconștiența oamenilor

Este în continuare prăpăd în multe județe din țară din cauza incendiilor de vegetație.

Filmul românesc „Anul Nou care n-a fost” a câștigat Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de la Veneția
Filmul românesc „Anul Nou care n-a fost” a câștigat Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de la Veneția

Vin vești minunate de la Festivalul de Film de la Veneția! „Anul Nou care n-a fost”, regizat și scris de Bogdan Mureșanu, a câștigat Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film.  

Proteste uriașe în Franța faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier. Macron, acuzat că „a furat” alegerile
Proteste uriașe în Franța faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier. Macron, acuzat că „a furat” alegerile

Zeci de mii de persoane au ieşit sâmbătă în stradă în Franţa pentru a protesta faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier, stânga acuzându-l pe Emmanuel Macron că „a furat alegerile” prin numirea unui politician de centru-dreapta.