„Este o chestiune de negociere între PNL și PSD.” Modelul european de taxare a profitului bancar poate fi adoptat și la noi

×
Publicitate

Guvernanții de la București au preluat ideea guvernului italian care le-a impus băncilor un impozit suplimentar pe profitul făcut din dobânzi.

Aleșii noștri nu știu deocamdată câte bănci ar fi afectate și nici câți bani ar aduce la buget o astfel de măsură.

Chiar și așa, câțiva lideri PSD vor ca instituțiile care acordă credite în România să plătească statului un procent din câștiguri. Decizia finală se va lua în coaliție după negocieri.

Ideea de a introduce un impozit suplimentar pe profitul băncilor a fost avansată nu de finanțiști, ci de ministrul Transporturilor. Numărul doi în PSD, Sorin Grindeanu spune că trebuie ajuns la un consens și în Coaliția de guvernare.

Măsura este motivată de deficitul excesiv și de riscul ca oficialii Comisiei Europene să ne taie din acest motiv accesul la fondurile europene, ba chiar să ne și amendeze.

Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD: „Am văzut că în Italia s-a aplicat în urmă cu două săptămâni o impozitare cu 40% a profitului băncilor. Noi am venit cu aceste soluții în Coaliție și nu suntem singuri. Nu avem 50%. Este o chestiune de negociere între PNL și PSD.”

La începutul lunii, guvernul de la Roma a anunțat că profiturile băncilor provenite din dobânzi trebuie impozitate cu 40%. Executivul italian a constat că băncile au crescut dobânzile pentru credite, dar nu și pentru depozite.

După ce a stârnit reacții negative pe piețele de capital, iar băncile au început să crească dobânzile la depozite, măsura a fost nuanțată și urmează să fie supusă deciziei finale a Parlamentului italian.

O măsură similară, spun economiștii, ar putea lovi chiar în oamenii obișnuiți care au credite.

Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA: „În orice domeniu de activitate, taxele sunt plătite de consumatori. Când pui o taxă, se vede în costurile acelei companii.”

Sunt și alte state europene care au astfel de taxe suplimentare impuse băncilor de mai multă vreme. Spania a impozitat cu 4,8% veniturile nete din dobânzi ale băncilor şi comisioanelor nete mai mari de pragul de 800 de milioane de euro.

Cehia impozitează cu 60% profiturile excepționale ale băncilor, dar și ale unor companii din energie.

Iar Ungaria a modificat în iunie taxele pe profiturile excepționale impuse anumitor sectoare ale economiei, inclusiv cel financiar.

Articol recomandat de sport.ro
Fostul campion al României și-a scos la vânzare casa de lux! Cere 547.000 de euro
Fostul campion al României și-a scos la vânzare casa de lux! Cere 547.000 de euro
Citește și...
Încă un parlamentar afiliat PSD anunță că nu va vota moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan

Un deputat afiliat PSD a transmis că nu va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Este vorba despre Alexandrin Moiseev care a intrat în Parlamentul în 2024 pe listele partidului SOS România.

Membru marcant al PNL: Dacă ne reașezăm la masă cu PSD suferim de un bizar sindrom Stockholm colectiv

Deputatul PNL Mihai Voicu, unul dintre membrii vechi ai partidului, critică dur scenariul unei noi colaborări între liberali și PSD și avertizează că o astfel de decizie ar echivala cu „un bizar sindrom Stockholm colectiv”.

Varianta de guvern pe care președintele Nicușor Dan o exclude din start: „Este extrem de improbabil”

Scenariul unui guvern PSD - AUR este "extrem de improbabil", a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce a participat la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.

Recomandări
Prima reacție a lui Nicușor Dan după ce PSD și AUR și-au depus moțiunea împotriva Guvernului Bolojan

Nicușor Dan a reacționat după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan la Parlament. Președintele a declarat după Summitul Iniţiativei celor Trei Mări că acesta „era unul din scenariile la care ne aşteptam”.

Ce s-a întâmplat cu finanțele statului în cele trei luni fără buget. Concluziile Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor a prezentat execuția bugetară pentru primele trei luni din 2026, perioadă în care statul român a funcționat, în mare parte, fără un buget de stat adoptat în Parlament. 

UE împarte bugetul pe următorii șapte ani. România ar putea primi peste 60 de miliarde de euro

Uniunea Europeană începe să își împartă banii pentru următorii șapte ani pentru fermieri, autostrăzi, apărare sau securitate.