Banca Națională a României a menţinut dobânda cheie la 7% pe an

BNR
Inquam Photos/Octav Ganea

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25%, în linie cu previziunile, de la 10,64% în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.

Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53% în martie).

Citește și
Valentin Lazea (BNR): Va fi necesară o anumită creștere a ratelor de impozitare
Valentin Lazea, BNR: Politicienii plătesc rodul politicilor populiste în care au învățat publicul să voteze cu cine "dă ceva"
„Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152...” Șeful armatei române, avertisment

Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale, a explicat BNR.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5% iunie, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3% în iunie, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2% şi la 12,5%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2%, de la 1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai vizibil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menţinându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condiţiile în care dinamica volumului exporturilor şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.

"Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au încetinit creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat puternic descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze, deşi mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deşi a scăzut ceva mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite", se arată în comunicatul băncii centrale.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o accelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai, precum şi scăderea ratei şomajului BIM la 5,4% în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă - în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi a rezilienţei pieţei muncii din SUA.

BNR menţionează că moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4%, de la 7,9% în mai, în condiţiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută şi-a accentuat declinul, iar variaţia creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9%, de la 67,6% în luna mai.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
FOTO Fata fostului star al fotbalului s-a dezbrăcat complet! Cum a apărut după ce le-a răspuns celor care s-au luat de ea că pozează sexy
Citește și...
Un român a mers la BNR cu un teanc de bancnote arse și a primit unele noi. Cum a fost posibil
Un român a mers la BNR cu un teanc de bancnote arse și a primit unele noi. Cum a fost posibil

Un român s-a prezentat la sediul BNR și a cerut înlocuirea unor teancuri de bancnote arse. Acesta avea trei grămezi de 100 și 200 de lei, toate topite și făcute ghemotoc.

Valentin Lazea, BNR: Politicienii plătesc rodul politicilor populiste în care au învățat publicul să voteze cu cine
Valentin Lazea, BNR: Politicienii plătesc rodul politicilor populiste în care au învățat publicul să voteze cu cine "dă ceva"

După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32 la sută din PIB, adică cu circa 0,8 la sută din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022, scrie Valentin Lazea, economist șef al BNR pe siteul OpiniiBNR.

BNR a menținut dobânda cheie la 7% pe an, semn că presiunile inflaționiste sunt în scădere
BNR a menținut dobânda cheie la 7% pe an, semn că presiunile inflaționiste sunt în scădere

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală, conform Agerpres.

Sistemul bancar din România va avea și anul acesta un profit record. De ce BNR ceartă băncile: ”Lumea acumulează frustrare”
Sistemul bancar din România va avea și anul acesta un profit record. De ce BNR ceartă băncile: ”Lumea acumulează frustrare”

Sistemul bancar din România va avea anul acesta un profit record, mult peste cel din 2022, când de asemenea se înregistra o cifră record, dar, cu toate acestea, BNR ceartă băncile, a transmis Valentin Lazea, economistul-șef al băncii centrale.  

S-a adoptat legea interzicerii cumulului pensie-salariu. Cei din BNR, ANRE, ASF, ANCOM, aleșii și medicii sunt exceptați
S-a adoptat legea interzicerii cumulului pensie-salariu. Cei din BNR, ANRE, ASF, ANCOM, aleșii și medicii sunt exceptați

Deputații au adoptat, miercuri, legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul, iar actul normativ va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis urmând apoi să fie publicat în Monitorul Oficial.

Recomandări
Elevii din Bucureşti se întorc luni la cursuri. Când vor mai avea vacanțe
Elevii din Bucureşti se întorc luni la cursuri. Când vor mai avea vacanțe

Elevii din Bucureşti se vor întoarce de luni la cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.  

Sebastian Stan, după ce a câștigat Ursul de Argint la Berlinala 2024: „Pentru un băiețel din România, este foarte important”
Sebastian Stan, după ce a câștigat Ursul de Argint la Berlinala 2024: „Pentru un băiețel din România, este foarte important”

Actorul româno-american Sebastian Stan a câștigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin, pentru cel mai bun rol principal într-un film.  

Țara care pune capăt prelungirii vizelor de şedere pentru ucraineni. „Nu întâmpină nicio dificultate să se întoarcă acasă”
Țara care pune capăt prelungirii vizelor de şedere pentru ucraineni. „Nu întâmpină nicio dificultate să se întoarcă acasă”

Sri Lanka a anunţat duminică că va pune capăt prelungirii vizelor turistice pe lungă şedere pentru mii de ruşi şi ucraineni care le foloseau pentru a locui pe insulă după invazia Moscovei în Ucraina, relatează AFP.