UDMR și celelalte două partide maghiare au semnat o declarație comună privind autonomia
Formaţiunile politice maghiare au semnat o declaraţie comună privind autonomia. Kelemen a spus că cele trei forme de autonomie trebuie discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ
Formaţiunile politice maghiare din România - UDMR, PPMT şi PCM - au semnat, luni, la Cluj-Napoca, o declaraţie comună privind armonizarea conceptelor de autonomie, pentru a avea o poziţie comună pe viitor la orice dezbatere a subiectului, inclusiv în relaţia cu autorităţile române. Documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie - teritorială, locală şi culturală -, pe care formaţiunile maghiare vor să le discute cu politicienii români pentru a fi “codificate din punct de vedere legislativ”, relatează news.ro.
Declaraţia comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată, la Cluj-Napoca, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Într-o conferinţă de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a declarat că se doreşte reiterarea “acelor deziterate şi principii care de 28 de ani ne conduc în viaţa politică din România”.
“Acest text a fost finalizat în decembrie, dar din motive obiective, Crăciun şi Anul Nou, vom semna acum textul”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a precizat că documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomia culturală, în primul rând pentru diaspora.
“Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.
“Acum 27 - 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Acest deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor politice înfiinţate ulterior. Dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este adevărat că au fost perioade când problematica autonomiei aparent a dezbinat pe cei care erau reprezentanţii legitimi ai diferitelor formaţiuni. Credem că în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este important să reiterăm acele deziterate, să vorbim despre acele forme de autonomie care în concepţia noastră vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională etnică culturală în România, pe pământul natal, şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că autonomia “a funcţionat şi funcţionează în foarte multe state din Europa” şi “este cheia dezvoltării”.
“În anul centanarului, am poropus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative, administrative, prin care dezideratele comunităţii maghiare pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor.
Preşedintele PCM, Biro Zsolt, a accentuat faptul că cele trei formaţiuni politice maghiare stau la aceeaşi masă pentru a adopta o poziţie comună faţă de un subiect important.
“Faptul că la 25 ani de la Declaraţia de la Cluj semnăm un document care promovează aceste principii, dă o semnificaţie acestui document”, a spus Biro Zsolt.
Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat că “partidele maghiare din Transilvania, la unison reafirmă acele valori pe baza cărora am pornit politica maghiarilor din în 1990”.
“Au fost mai multe variante ale textului, au fost conflicte politice în anii care au trecut, dar într-o societate plurală este normal să avem dezbateri şi poziţii diferite. Faptul că ne putem alinia pe aceste principii înseamnă că în comunitatea maghiară doleanţa libertăţii, exercitării diferitelor forme de autonomii, este una legitimă şi viabilă”, a spus Szilagyi Zsolt.
“Mulţi dintre sceptici se înteabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare şi autonomie, de ce noi în continuare suntem cetăţeni corecţi, care creează valori, cetăţeni loiali ai României. Cred că autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român”, a mai spus preşedintele PPMT.
